Ordinea sociala la rascrucea dintre etnicitate si genul social

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.72

nivel: Facultate

Una dintre provocarile majore ale investigatiei noastre consta in tratarea paradoxului ce se genereaza din tensiunea intre punctul initial si final al cercetarii. Intre punctul in care termenii de etnie si de gen sunt utilizati ca sisteme de clasificare de-la-sine-intelese, si in care se presupune ca apartenenta indivizilor la aceste categorii este ne-problematica. Respectiv intre punctul in care[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ordinea sociala la rascrucea dintre etnicitate si genul social

Una dintre provocarile majore ale investigatiei noastre consta in tratarea paradoxului ce se genereaza din tensiunea intre punctul initial si final al cercetarii. Intre punctul in care termenii de etnie si de gen sunt utilizati ca sisteme de clasificare de-la-sine-intelese, si in care se presupune ca apartenenta indivizilor la aceste categorii este ne-problematica. Respectiv intre punctul in care aceste categorii se deconstruiesc si se re-conceptualizeaza ca si procese de identificare cu pozitii subiect, procese ce implica negocieri si relatii de putere, delimitari de si identificari cu atributele si pozitiile prescrise.

La inceput, adresandu-ne subiectilor cercetarii, i-am clasificat ca si "romani", "maghiari" si "romi", respectiv "femei" si "barbati", de parca astfel de categorii (si toate persoanele definite prin aceste categorii) s-ar delimita strict unele de altele si ar fi omogene in interior odata pentru totdeauna datorita unor esente fixe. In cazul etniilor romane si maghiare "limba materna", in cazul etniei rome "rasa", iar in cazul femeilor si barbatilor "sexul" sunt considerate, de obicei, ca fiind substraturi "naturale" ale existentei lor sociale. Prin cercetarea noastra am dorit sa contribuim tocmai la deconstruirea acestor tipuri de esentialisme, fie de natura etnica, fie de natura sexuala.

Utilizarea categoriilor de "etnie" si de "gen" cu scopul de a defini despre "cine" vorbim in cercetarea noastra, releva constientizarea faptului ca in contextul nostru social-istoric etnicitatea si genul, dar mai ales primul, sunt considerate ca fiind importante/ prioritare marci ale diferentei. Ca atare, ele sunt utilizate ca semne distinctive, prin referire la care prea usor se emit prejudecati si opinii despre sine si despre celalalt, prin care se "explica" cine cu cine poate sau nu poate sa intre in relatii de diferite feluri, cine ce poate si ce nu poate, respectiv ce trebuie si ce nu trebuie sa faca.

In cercetarea noastra utilizam aceste categorii nu ca si seturi de trasaturi esentiale, ci ca si subiectivitati si pozitii subiect constituite prin discursuri si practici sociale, care atribuie anumite caracteristici, sanse si limite celui/ celei care se situeaza in aceste pozitii. Care este, care poate fi utilitatea sociala a unei astfel de cercetari, in care "dispare" identitatea, cel putin in acceptiunea sa de set de caracteristici esentiale, si, astfel, parca, devine imposibila proiectarea unor actiuni publice/ politice ca si "politici identitare" asumate in numele anumitor colectivitati?

Consider ca, descoperirea caracterului relativ al similitudinilor interioare din cadrul unor categorii sociale, precum si a diferentelor intre ele, nu face imposibila creionarea unor solidaritati intra- si/ sau inter-sexuale, si ale celor intra- si/ sau inter-etnice. Din contra, ea, de fapt, faciliteaza proiectarea unor comunitati de actiune axate pe diferite probleme sociale - care se formeaza, se descompun si se reformeaza in functie de prioritatile mereu actuale -, si care se articuleaza in numele unor "identitati strategice".

Astfel de actiuni strategice nu sunt politici identitare in sensul traditional al cuvantului, in sensul ca nu se legitimeaza prin trimiteri la esente identitare. Dar nici nu exclud sansa ca ele sa implice numai persoane de aceeasi etnie si gen, precum intrevad si posibilitatea de a constitui legaturi de solidaritate, care transced delimitarile etnice si de gen. Intr-un cuvant, ele fac posibila definirea unor afilieri (coalitii) mai mult sau mai putin temporale intre indivizi situati in pozitii subiect asemanatoare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.