Orasul Galati

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.93

nivel: Gimnaziu

Judetul Galati este situat în partea central-estica a tării noastre, desfâșurându-se intre 45 ° 25' si 46 ° 10' latitudine nordică, între 27 ° 20' si 28 ° 10' longitudine estica.

Ca poziție geografică, județul Galați se înscrie în aria județelor pericarpatice-dunărene, fiind situat in partea cea mai sudică a Moldovei, la confluența a trei mari ape curgatoare: Dunare, Siret si Prut,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Orasul Galati

Judetul Galati este situat în partea central-estica a tării noastre, desfâșurându-se intre 45 ° 25' si 46 ° 10' latitudine nordică, între 27 ° 20' si 28 ° 10' longitudine estica.

Ca poziție geografică, județul Galați se înscrie în aria județelor pericarpatice-dunărene, fiind situat in partea cea mai sudică a Moldovei, la confluența a trei mari ape curgatoare: Dunare, Siret si Prut, în sectorul fluvio-maritim al țării. În partea de nord se marginește cu județul Vaslui, la est Prutul formează granița naturală cu Republica Moldova, spre sud Dunarea stabilește limita cu județul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin județul Braila, iar la vest și nord-vest, în mare parte pe cursul ace?luiași râu, se învecinează cu județul Vrancea. În aceste limite geografice județul Galați ocupa 4466,32 km, adică 1,9 la suta din suprafața României.

Date istorice

Teritoriul județului Galati poartă mărturii materiale ale prezenței omului din timpuri străvechi, preistorice. Analiza succesiunii și repartiției dovezilor arheologice de cultură materială arată că teritoriul județului a fost populat și a intrat pe circuitul folosinței umane din timpuri preistorice.

Cele mai vechi vestigii umane în ținutul Covurluiului aparțin paleoliticului final și epipaleoliticului. Culturile paleolitice sunt localizate la Berești și la Cavadinești. Paleoliticul superior a fost pus în evidență în nordul județului, pe moșiile așezărilor Pleșa, Puricani, Crăiești, Bălăbănești, Șipote, Rădești, Băneasa, Suceveni.

În succesiunea strategică arheologică au fost localizate și așezări din neoliticul vechi, aparținând culturii Criș, ce apar sub formă de așezări neîntărite. Urmele acestei culturi au fost descoperite la Negrilești și la nord de Tecuci, pe valea Bârladului, la Munteni. La Berești au fost puse în evidență urme ale culturilor Precucuteniene și Cucuteniene. Cultura Precucuteniană este reprezentată prin ceramică pictată bicromă și tricomă la Stoicani, Măstăcani, Smulți, Drăgănești, Băneasa, Suceveni.

Cetățuia de la Stoicani arată, prin resturile culturii materiale, ocupațiile vânătorești, de creșterea animalelor și de cultură a plantelor, practicate de locuitorii acestui teritoriu, ca și unele meșteșuguri casnice, ca de exemplu olăritul, torsul, țesutul. Continuitatea populației este dovedită de culturile materiale aparținând perioadei de tranziție spre epoca bronzului, reprezentate prin așezări de tip “Sălaș”, la Stoicani.

Epoca fierului a lăsat numeroase urme materiale descoperite și cercetate în peste 15 localități actuale, arătând pătrunderea unor influențe ale civilizației grecești dinspre Dobrogea. Astfel, ceramică și monede grecești au fost descoperite la Galați, Barboși și Frumușița, iar la Galați se pare că a existat chiar o așezare grecească. Vestigiile arheologice permit reconstituirea unui ax al pătrunderii civilizației și culturii materiale grecești pe direcția Histria - gura Siretului - Barboși - Poiana (Tecuci) - Trotuș - Oituz, ceea ce demonstrează intensitatea activității materiale și spirituale a autohtonilor.

Cultura geto-dacică este reprezentată prin așezări localizate pe vetrele actuale de la Galați și Frumușița și prin așezarea Piroboridava (Poiana, comuna Nicorești).

Viața romană a fost deosebit de intensă. Castrul militar de la Barboși și așezarea civilă de pe vatra Galaților de azi întrețineau legături comerciale cu Moesia Inferioară și cu Grecia și Asia Mică pe Dunăre și Pontul Euxin.

Numeroase urme materiale pun în evidență și perioada migrației popoarelor, care au lăsat urme și în toponimia acestor locuri.
În secolele X-XIII se înscriu și pe teritoriul actual al județului Galați forme ale feudalismului timpuriu, strâns legate de influența bizantină, fapt atestat de numeroase monede bizantine descoperite.

În secolele XV-XVI sunt atestate de documente istorice scrise, numeroase așezări, ca de exemplu Blăjerii de Jos (1448), Liești (1495), Șerbăneștii (1430), Buceștii (1548), Drăgănești (1575) etc., iar în secolul al XVII-lea Umbrărești (1649), Salcea (1695), etc.
Pe harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae sunt consemnate așezările Nicorești, Poiana, Piscu, Corod, Oancea, Adam, Tulucesti, Foltești, Tecuci, Galați.

La sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea apar sloboziile, care duc la îndesirea rețelei de așezări rurale, din care astăzi s-au păstrat Slobozia Băneasa, Slobozia Oancea, Slobozia Conachi și Slobozia Corni.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-au ivit așezări rurale noi ca urmare a creșterii producției marfă de cereale după 1859, a reformei agrare din 1864 și după împroprietărirea din 1879.

Diferitele forme de populare - migrațiile, păstoritului agricol, infiltrațiile lente și colonizările, imigrările (lipoveni, greci, bulgari, armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii demografice a județului. Astfel, popularea a fost stimulată de dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comerțului, de intensificarea circulației, de procesele de împroprietărire.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, au avut loc frământări social-politice și conflicte numeroase. Acestea au contribuit la accelerarea procesului de destrămare a relațiilor feudale și la apariția și accentuarea relațiilor de producție capitaliste.

Masele populare din județ au acționat în mișcarea antiotomană din anul 1821 și în aceea revoluționară de la 1848.
Participarea activă a populației din fostele județe Covurlui și Tecuci la lupta pentru unirea principatelor a fost determinată, în bună parte, de faptul că aici au trăit și activat patrioți înflăcărați ca Alexandru Ioan Cuza (care a fost pârcălab de Galați) și Costache Negri (originar din satul Mînjina care astăzi îi poartă numele).

La Mînjina participau la elaborarea ideilor unioniste personalități marcante ale neamului românesc, cum ar fi: Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.