Opera romantica germana

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Opera romantica germana

Dupa 1848 se stabileste la Zurich, unde va ramane pana in 1859, perioada plina de greutati in viata compozitorului, dar si eficienta din punct de vedere intelectual, in sensul ca a elaborat conceptiile sale estetice despre arta, publicandu-le sub titlurile Arta si revolutia (1849), Opera de arta a viitorului (1850), Opera si drama (1851). In 1852 a terminat poemele din tetralogia sa , Inelul Nibelungilor, care cuprinde Aurul Rinului, Walkyria, Siegfried si Amurgul zeilor.

1854 este anul in care incepe lucrul la Tristan si Isolda. In 1856 incepe sa schiteze Invingatorii apoi, dupa un an, Parsifal si, de asemenea, interprinde o multime de turnee impreuna cu Liszt. In 1859, pleaca la Paris pentru a pregati publicul in vederea reprezentarii operei Tannhauser prin concerte care s-au bucurat de un succes real. In 1867 termina de compus Maestrii cantareti, prezentata dupa un an la Munchen. Intre 1869-1870 au loc premierele muncheneze ale Aurului Rinului si Walkyriei. In 1874 Amurgul zeilor, ultima parte din Inelul Nibelungilor, este terminat, iar in 1876, acestei tetralogii i se dedica primul Festival de la Bayreuth. Anul 1882 aduce cu sine premiera, in acelasi oras, a operei Parsifal. Moare in 1883 la Venetia.

Creatia sa de opera cuprinde, pe langa tetralogia Inelul Nibelungilor, si urmatoarele lucrari: Rienzzi, Tannhauser, Vasul fantoma, Olandezul zburator, Tristan si Isolda, Maestrii cantareti, Lohengrin , Parsifal.
Caracteristicile operei wagneriene sunt legate de: crearea melodiei infinite; crearea leit-motivului; crearea unei armonii bazate pe modulatii complicate, un stil rafinat si colorat orchestral; contopirea recitativului cu aria; orchestra isi mareste numarul de instrumente prin introducerea in special a instrumentelor de suflat din alama (familia tubelor);

monologul este pricipalul mod de redare muzicala (Lohengrin); gruparea leit-motivelor dupa fortele care se afla in conflict (Lohengrin); renuntarea la uvertura si inlocuirea ei cu un preludiu (Lohengrin), conceput ca o sinteza a dramei, primind in acelasi timp functii dramaturgice speciale prin concentrarea actiunii si prezentarea detasata a celor mai importante teme ''personaje'' ale actiunii; sursele de inspiratie sunt din vechile legende scandinave si germanince (tetralogia),

din evul mediu germanic (Tristan si Isolda, Maestrii cantareti, Vasul fantoma, Tannhauser); conferirea unei noi dimensiuni corului si rolului acestuia in drama muzicala; structura arhitectonica a operelor adopta forma tripartita, cele 3 acte ale dramelor sale oferind cadrul cel mai echilibrat al desfasurarii actiunii. « mai multe referate din Muzica