Opera lui Del Chiaro

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.92

nivel: Liceu

Asa incit Marsili avea cu cine sta de vorba, ebarile lui Marsili si raspunsurile lui Constantin Stolnicul, pastrate-na, au fost tiparite de doua ori: o data de mine3 si, dupa citiva ani>> e stie de aceasta, in publicatia Muzeului din Saraievo. Sint raspunsuri ai mare importanta, care au servit si pentru a stabili ca el, Constantin 1, este autorul cronicii de care a fost vorba mai sus.

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Opera lui Del Chiaro

Asa incit Marsili avea cu cine sta de vorba, ebarile lui Marsili si raspunsurile lui Constantin Stolnicul, pastrate-na, au fost tiparite de doua ori: o data de mine3 si, dupa citiva ani>> e stie de aceasta, in publicatia Muzeului din Saraievo. Sint raspunsuri ai mare importanta, care au servit si pentru a stabili ca el, Constantin 1, este autorul cronicii de care a fost vorba mai sus.

a aceste lamuriri privitoare la Marsili, venim la scriitorul italian care intreaga lucrare despre principatul muntean si numai despre acest i, pentru ca in Moldova nici n-a calcat macar, desi va fi primit lanvu-diare de la boieri cari pe vremea aceea erau in continue legaturi cu Caci, de fapt, Constantin Brancoveanu se poate zice ca era adese-nn in Moldova cum a dorit sa se aseze print in Ardeal, unde cumpa-ii si avea castele: el isi maritase o fata, domnita Maria, cu un fiu al
fan Cantacuzino si Constantin Stolnicul, ca si apoi Minai Cantacuzino,

fratele-> au fost omoriti, dupa trecere numai, de doi ani de zile, de pe urma acelorasi ceiuri turcesti pe care ei insii le ajutasera sa fie incetatenite fata de noi. ilele Academiei Romane, l.c. Observatiile lui asupra Ardealului, publicate de Ma-Amaldi, in UEuropa orientale, VIII, p. 250 si urm. lui Duca Voda, Constantin (Duculet), si, cita vreme acest tinar a fost domi] vointa Brancoveanului era indeplinita si peste Milcov.

Totusi, desi nu se putea sa fie boier muntean care sa n-aiba cunostint de Moldova, desi totusi invinsii in luptele politice din Moldova si toti part; zanii lui Duca Voda cel tinar cautau refugiu la Bucuresti pe linga Brancc --eanu, Antonio Maria del Chiaro evita sa dea vreo informatie privitoare 1 cealalta tara romaneasca. Cartea lui, Istoria delle moderne rivoluzioni dell Valachia, e consacrata numai principatului muntean.

In ce imprejurari a cunoscut acest principat? Domnii nostri, inca din vei •cui al XVI-lea, aveau nevoie, pentru legaturile lor cu strainatatea, de o car celarie latina, ungureasca sau italiana, de secretari cari sa cunoasca acest limbi. Secretari de acestia se intilnesc si in Moldova si in Muntenia necon tenit: o fixare a listei acestor secretari ar face parte dintr-un capitol de istor •culturala care n-ar fi lipsit de folos.

Pe linga aceasta Brancoveanu nu intretinea numai relatii politice cu Api sul, ci, in acelasi timp, si relatii economice, avind o multime de bani depu la Venetia, la monetaria de acolo, care facea si functie de banca, asa-numi1 Zecea, vestita in tot Orientul, care mai de mult isi trimetea banii la manast rile rasaritene, la Sfintul Sava din Ierusalim, de pilda -- de unde mitocul Sfii tului Sava din Iasi supt Petru Schiopul, care-si avea un depozit acolo. Duj moartea Brancoveanului a fost chiar un proces intre agentii Doamnei Maric;

Nicolae Caragiani, Gheorghe din Trapezunt, reprezintind interesele familiei, intre fiscul turcesc, care dorea sa aiba toata averea celui care fusese condamn; pentru tradare si urma sa i se confisce tot. Si, pe linga aceasta, banuim < Brancoveanu era amestecat in exportul foarte insemnat pe care-1 faceam cat: Venetia si in importul nostru, mai putin important, din acest oras: sto scumpa cu care se imbracau boierii si jupanesele, desigur, oglinzi, apoi hirt groasa, lustruita, care se fabrica anume pentru aceasta.
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.