Omul de geniu - Scrisoarea I
1x punct
categorie: Romana
nota: 9.89
nivel: Facultate
Romantismul are ca tema istoria, vazuta in perspectiva larga, de la geneza cosmica pana la istoria diferitelor popoare. Dand frau liber fanteziei creatoare, autorul isi imagineaza in tabloul al III-lea o cosmogonie. Prin intermediul savantului pe care "il poarta gandul indarat cu mii de veacuri", autorul vede haosul primordial , cand "nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns", cand "in sine impac[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Omul de geniu - Scrisoarea I
Preluand ideea genezei Universului prin miscarea atomilor in vid, Eminescu isi imagineaza crearea lumii prin miscarea unui punct central. Este vazuta omenirea fiind definita prin metafore sugestive pentru efemeritatea ei in univers, din care strabate cu subtilitate o ironie amara tipic eminesciana privind superficialitatea lumii si anticipand satira din tabloul al IV-lea :"noi copii ai lumii mici","musuroaie de furnici","microscoapice popoare","musti de-o zi".Cugetatorul isi imagineaza stingerea Universului, sub forma unei morti termice, dupa care totul revine la "eterna pace".
Ironia romantica dobandeste, adesea, accente satirice, dovada ca tabloul al IV-lea se constituie intr-o satira virulenta la adresa superficialitatii societatii contemporane, prilej pentru care Eminescu isi exprima dispretul fata de neputinta acesteia de a avea idealuri, de a se ridica deasupra intereselor meschine, marunte, nesemnificative.Din perspectiva cosmica, privind spre planeta Pamant se releva un spectacol grandios si tragic. Sub lumina "fecioara" a lunii, scanteiaza pustiuri si codri, mari nesfarsite si tarmuri inflorite, cetati si case, unde "alte frunti pline de ganduri" mediteaza, ca si poetul, la soarta omului pe Pamant si in Univers:"Mii pustiuri scanteiaza sub lumina ta fecioara ;Si cati codri ascund in umbra stralucire de izvoara
Peste cate mii de valuri stralucirea ta strabate
Cand plutesti pe miscatoarea marilor singuratate! ".Imaginea se restrange treptat pana se ajunge la categoria omului surprins in diferite ipostaze care are menirea de a introduce motivul identitatii oamenilor in fata mortii. Luna ii vede deopotriva pe rege si pe sarac, atat de diferiti in destinul lor social, dar nivelati in absolut "de geniul mortii "; pe cei slabi si pe puternici; pe geniali si neghiobi, pe parazitul elegant, dar si pe inteleptul solitar care "cauta in lume si in vreme de adevar " sau pe negutatorul " care-mparte lumea de pe scandura tarabii".Printre ei, marginalizat de societate, in antiteza cu individualitatile anterioare, sub o infatisare modesta, rataceste "geniul", in ipostaza "batranului dascal". « mai multe referate din Romana