Oedip,intre mitanaliza si psihocritica

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.69

nivel: Facultate

Evolutia topica progredienta a libidoului este numita de Jung sublimare, intoarcerea lui spre complexe mai vechi ale evolutiei este numita regresie. Amindoua conceptele sint preluate de Jung din vocabularul lui Freud, dar, daca primul pastreaza sensul initial, de deviere a pulsiunii de la activitatea sexuala la activitatea intelectuala, generalizindu-l la intreg traseul libidoAZului, cel de al doi[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Oedip,intre mitanaliza si psihocritica

Evolutia topica progredienta a libidoului este numita de Jung sublimare, intoarcerea lui spre complexe mai vechi ale evolutiei este numita regresie. Amindoua conceptele sint preluate de Jung din vocabularul lui Freud, dar, daca primul pastreaza sensul initial, de deviere a pulsiunii de la activitatea sexuala la activitatea intelectuala, generalizindu-l la intreg traseul libidoAZului, cel de al doilea, in schimb, pune in lumina o diferenta majoAZra intre conceptiile celor doi psihologi.

Freud concepe regresia ca pe un proces negativ; chiar daca nu da intotdeauna nastere unor fenomene psihopatologice, ea implica o coborire de la un nivel superior la unul inferior, de la un stadiu dezvoltat la unul revolut, in linii mari, regresia poate fi subordonata tendintei pe care Freud o numeste, in ultima sa teorie asupra pulsiunilor (din DinAZcolo de principiul placerii), pulsiune de moarte, ca tendinta de reintoarcere la stadii primitive de organi-zare si, la limita, la anorganic. Acceptind dimensiunea patogena a regresiei involunAZtare, Jung insista in schimb asupra regresiei voluntare, intreAZprinsa in mod deliberat, careia ii atribuie o valoare integratoare.

Ea este o forma de intoarcere la sursele libidoului, de reconectare a eului alienat prin sublimari succesive la izvorul energiei psihice. Questa mistica, expeditia eroica pe lumea cealalta in cautarea nemuririi, urmeaza, dupa Jung, schema unui regressus catre imago-ul matern, coborire ce permi-te intoarcerea la starea de embrion, regestatia si renasterea eroului.Din punct de vedere metapsihologie, diferenta dintre viziuAZnea lui Freud si cea a lui Jung este cea dintre o viziune dualista si una monista.

in timp ce Freud concepe aparatul psihic in termeni de perechi opuse (ultima pereche conceptuala propusa de el fiind pulsiunea de viata / pulsiunea de moarte), Jung imagineaAZza instantele psihice in termeni de complementaritate. Daca in conceptia schizomorfa a lui Freud opusii se exclud, si impunerea unuia determina diminuarea sau suprimarea celuilalt, in conceptia ciclica, "hermetica", a lui Jung, opusii se completeaza in crearea totalitatii. Cu alte cuvinte, pentru Freud evolutia, "ascensiunea", este incompatibila cu regresia, cu "caderea"; pentru Jung, in schimb, evolutia nu se poate desavirsi fara a include la un moment dat regresia, recuperarea originilor.

Drumul spre implinire nu numai ca nu este pur ascensional, ci necesita in mod obligatoriu o descindere, o experienta a tenebrelor, deci o coborire si o iluminare a complexelor inconstiente. Freud concepe fixatia si regresia ca pe o blocare a libidoului in drumul sau progredient, iar vindecarea consta intr-o spargere a acestor bariere, intr-o eliberare a libidoului si in continuarea evolutiei. Jung, in schimb, vede in sublimarea continua un factor de sterilizare a eului, care, pe masura ce se infleaza, se rupe tot mai mult de sursele energiei psihice si se mortifica.

Pentru a obtine individuatia si a atinge totalitatea psihica, individul trebuie sa refaca echilibrul energetic dintre constiinta sl inconAZstient, sa-si constientizeze complexele arhetipale, dar nu pentru pentru a le reduce, ci pentru a le integra si a le folosi drept surse de energie.Aceasta revalorizare a vectorilor evolutivi si involutivi se coreleaza unei alte mari rasturnari de accent provocate de Jung in conceperea inconstientului.

Daca pentru Freud sinele (id din al doilea sistem topic) reprezinta palierul inferior al psihicului, caruia ii este supraordonat eul si supraeul, pentru Jung sinele este centrul intregului psihic, al totalitatii formate de constiinta si inconstient. Ca centru al constiintei, eul care regreseaza spre sine nu involueaza, ci se reintegreaza in structura superioara care il inglobeaza.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.