Octavian Goga Noi

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Octavian Goga Noi

"Eu, graie structurii mele sufleteti, am crezut ntotdeauna c scriitorul trebuie s fie un lupttor, un deschiztor de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtreaz durerile poporului prin sufletul lui i se transform n trmbi de alarm". ns, de alt parte, plecnd de la Eminescu, Goga a intuit mai mult ca oricare altul valoarea poetic a doinei, a cntecului de jale, murmurat ca pentru sine nsui, dar cu att mai emoionant, mai convingtor, mai omenesc.

A aprut iniial n revista budapestan Luceafrul, ulterior fiind cuprins n volumul Poezii publicat n 1905.Poezia Noi este o doin cult n care tendina, revolta mpotriva asupririi naionale i sociale a romnilor din Ardeal se transform n art superioar, ntr-un mod surprinztor i original. Foarte greu de analizat (ca i poezia popular), versurile lui Goga vehiculeaz aproape nite concepte: jale, lacrimi, cntece, suferin, patimi, laolalt cu elemente ale naturii, luate de asemenea la nivelul generalitilor, fr nchegarea unei imagini pictorice, individualizatoare: codri verzi de brad, cmpuri de mtas, fluturi, privighetori, Murul, tustrele Criurile, Oltul etc.

Poezia impresioneaz prin modul spunerii, prin melodia de doin care o strbate de la un capt la altul, legnd aceste concepte ntr-un cntec de jale, ntr-o zicere parc impersonal, ieit din condiia neamului asuprit. Transferul de la persoana I singular la persoana I plural, al lui eu n noi, pare cu totul firesc la ardeleanul Goga. De aici simplitatea de un mare rafinament artistic a acestei compuneri.

Ca i n poeziile lui Eminescu, scrise n perioada de maturitate a poetului, linia melodic a versului permite juxtapunerea unui element din natur la o stare sufleteasc:Frumuseea acestor versuri mai povine i din degajarea tonului enuniativ, marcat prin anaforicul La noi (repetat de trei ori n strofa a II-a) sau prin epiforicul plng (aprut de alte trei ori n strofa a III-a). Ardealul lui Goga devine astfel o ar a dorului i a jalei colective sfietoare, detaate pe fundalul etnografic obinuit: « mai multe referate din Romana