O scrisoare pierduta-momentele subiectelui si comicul

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O scrisoare pierduta-momentele subiectelui si comicul

I.L. Caragiale (1852-1912) este reprezentantul cel mai de seama al dramaturgiei romanesti, piesele sale fiind extrem de actuale si astazi; A fost si un scriitor realist si moralizator.

Comedia este specie a genului dramatic in care sunt satirizate intamplari, aspecte sociale, moravuri, prin intermediul personajelor ridicole intre care se nasc conflicte puternice. Mijloacele artistice de realizare a comicului sunt satira si sarcasmul.

Comedia are rolul de a starni rasul, dar are caracter moralizator. “O scrisoare pierduta” este o comedie de moravuri politice in care se nasc conflicte puternice intre personaje pe fundalul unor alegeri electorale pentru Camera Deputatil...

...

Expozitiunea prezinta intamplari din preajma alegerilor plasate in resedinte unui judet de munte.La actiune participa câteva personaje:Pristanda,Tipatescu,Zoe,Zaharia Trahanache.

Intriga o constituie pierderea unei scrisori de dragoste pe care Zoe o primise de la Tipatescu.Scisoare gasita de cetateanul turmentat ajunge la Catavencu seful gruparii politice adversare.

Desfasurarea actiunii – Nae Catavencu ameninta ca va publica scrisoarea in ziarul sau “Racnetul Carpatilor” daca nu obtine postul de deputat. Stefan Tipatescu ordona perchiziotionarea casei lui Nae Catavencu si Ghita Pristanda negasind scrisoarea il duce la sectie:
“ Curat violare de domiþiliu, dar umflati-l”. Nae Catavencu care sa negocieze cu Zoe Trahanache. Stefan Tipatescu devine mai deschis in privinta negocierilor, iar Zoe obtine permisiunea celor 2 barbati(Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) de a-l vota pe Catavencu. Farfuridi si Branzovenescu incearca sa trimita “la centru” o telegrama in care sa-si anunte superiorii de tradare, dar, telegrama e oprita la timp de Stefan Tipatescu.

Punctul Culminant – De “la centru” vine o telegrama care ii instiinteaza ca pe lista candidatilor sa fie trecut un oarecare Agamemnon Dandanache. Atmosfera devine din ce in ce mai tensionata. Are loc sedinta de numire oficiala a celor 2 candidati, iar in aceasta sedubta se isca o bataie. In aceasta debandada Nar Catavencu isi pierde palaria care este gasita de cetateanul turmentat.

Deznodamantul – Agamemnon Dandanache iese victorios din alegeri, Nae Catavencu devine umil si se ofera sa programeze petrecerea de dupa alegeri, deoarece pierduse scrisoarea care era ascunsa in palarie si este el acum santajat pentru ca isi insusise fraudulos o suma de la societatea AER. Cetateanul tumentat gaseste scrisoarea in captusala palariei si o inapoiaza "“andrisantului"” adica Zoei. Piesa se incheie intr-o atmosfera de veselie, toti sunt fericiti, iar alegerile fusesera in mod cert frauduloase.

Modalitatea principala de caracterizare a personajelor este indirecta si reiese din propriile fapte si ganduri ale personajelor, dar avem si caracterizare directa intre personaje. Mijloacele artistice de caracterizare a personajelor sunt comicul de caracter, de situatie, de nume, de limbaj etc.

Comicul de caracter

Zaharia Trahanache reprezinta tipul incornoratului care nu intreprinde nimic fara document:
“Ai putintica rabdare, stimabile, documentul”. El este constient de relatia dintre sotia sa si Stefan Tipatescu, si mai mult ii convine aceasta situatie ca Tipatescu sa serveasca interesele partidului si ale familiei sale. Zoe Trahanache este tipul femeii cochete, culte care manifesta o mare putere si convingere asupra celor 2 barbati.

Il iarta in final pe Nae Catavencu rugandu-l sa organizeze petrecerea promitandu-I sa aiba rabdare ca nu sau terminat posturile de conducere. Ghita Pristanda reprezinta tipul angajatului servil si umil care executa tot ce-I spune Stefan Tipatescu sa faca. El se ghideaza in viata dupa replica sotiei sale: “ Ghita, pupa-l in bot si papa-I tot ca satulul nu crede la al flamand”. El isi insala pana cand si seful, iar scena de numarare a steagurilor in care Pristanda greseste intentionat este memorabila. Stefan Tipatescu reprezinta tipul mosierului care conduce judetul ca pe propria mosie.

Comicul de nume

Comicul de nume este o adevarata arta la Caragiale. Numele Ghita Pristanda vine de la un joc “pristanda” in care cel care joaca trebuie sa execute ce ii spune conducatorul jocului. Zaharia Trahanache sugereaza prin numele sau “zahariseala”, iar Trahanache vine de la “trahana” care inseamna coca moale ce se poate modela foarte usor.

De aceea Trahanache se lasa modelat de capriciile Zoiei si ale lui Tipatescu. Agamemnon Dandanache vine de la numele unui conducator de osti grec(Agamemnon), iar “dandana” inseamna incurcatura. Cetateanul turmentat poarta acest nume deoarece reprezinta tipul alegatorului obisnuit, de rand, iar “turmentat” sugereaza nu atat faptul ca e beat, cat mai ales “abureala, zapaceala” la care este supus omul de rand incat nici numai stie pe cine sa mai voteze : “Eu pentru cine votez?”.

Stefan Tipatescu vine de la “tip” adica inseamna un june, un Don Juan, o persoana atragatoare care stie sa farmece femeile. Farfuridi si Branzovenescu reprezinta un cuplu de nedespartit a carui trasatura predominanta este imbecilitatea, iar numele lor provin de la “farfurie si branza”.

Comicul de limbaj

Comicul de limbaj este specific artei lui Caragiale, deoarece limbajul acestora e unul care stalceste limba romana “provocand inevitabil rasul”. Ghita Pristanda e personajul incult care furnizeaza o serie de greseli gramaticale: “Bampir, renumeratie” si are un tic verbal(curat) care se combina cu cele mai neobisnuite cuvinte: “curat – constitutional, curat violare de domiþiliu, curat-murdar”. Acest limbaj se compune la Caragiale din truisme, adevaruri evidente: “Un popor care nu merge inainte sta pe loc, din contradictie intre sensuri: sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimic”. « mai multe referate din Romana