O ramai... de Mihai Eminescu

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.24

nivel: Gimnaziu

Titlul concentrează in doua cuvinte cu adânci ecouri emoționale chemarea arzătoare a pădurii. Imperativul "ramai", subliniat prin interjecție , insista pe ideea refuzului despărțirii.
Chemarea ramane fara răspuns , fiindcă poetul nu mai poate înțelege șoapta vrăjita a pădurii , așa cum se întâmpla in copilărie. Uimirea si fericirea din ochii copilului au dispărut, făcând loc [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O ramai... de Mihai Eminescu

Titlul concentrează in doua cuvinte cu adânci ecouri emoționale chemarea arzătoare a pădurii. Imperativul "ramai", subliniat prin interjecție , insista pe ideea refuzului despărțirii.
Chemarea ramane fara răspuns , fiindcă poetul nu mai poate înțelege șoapta vrăjita a pădurii , așa cum se întâmpla in copilărie. Uimirea si fericirea din ochii copilului au dispărut, făcând loc amărăciunii si neputinței omului matur care nu mai poate întoarce timpul înapoi. Punctele de suspensie dau senzația amplificării acestor sentimente.
Poezia structurata sub forma unui dialog imaginar este alcătuit din doua parți. Partea I cuprinde primele cinci strofe exprimând chemarea tainica a pădurii, iar ultima răspunsul poetului.
Prima strofa emoționează prin chemarea adresata de pădure poetului de a ramane in lumea de basm a copilăriei . Pădurea personificata i se adresează direct poetului ca un prieten drag . Invitația este plina de afecțiune si bazata pe înțelegerea adânca a sufletului si aspirațiile copilului: "O, ramai, ramai la mine,/ Te iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ Numai eu știu sa le ascult" . Repetiția imperativul întărita de interjecția si de superlativul expresiv " atât de mult" subliniază intensitatea sentimentelor ce il leagă. Strofa a doua exprima înțelegerea si admirația pădurii izvorâte din cunoașterea sufletului curat si visător al băiatului . Ea ii devine confidenta, dar ii oferă si ocrotire in acest univers miraculos al copilăriei . Ea îl aseamănă unui prinț al pădurii , frumos si nobil, dornic sa inteleaga tainele naturii si înzestrat cu o fire sensibila si visătoare:"Te asama-n unui prinț ,/ Ce se uit-adânc in ape / Cu ochi negri si cuminți".
Strofa a treia dezvăluie misterele acestei lumi fermecate care îl atrage atât de mult pe copil. El începe sa inteleaga glasul naturii .Prin vuietul apei si prin "mișcarea naltei ierbi" el poate auzi in taina " mersul cârdului de cerbi".
Strofa a patra descrie starea de încântare a băiatului in mijlocul pădurii .Fermecat de acest univers tainic, eliberat de orice griji ,băiatul murmura "cu glas domol", in timp ce simte răcoarea apei ce strălucește in soare : "Eu te vad răpit de farmec/ Cum îngâni cu glas domol,/ In a apei strălucire/ Întinzând piciorul gol."
Strofa cinci aduce tema trecerii timpului . Vrăjit de acest univers tainic, de nopțile cu luna plina, de strălucirea de pe lacuri "la văpaia de pe lacuri" , poetul traiste intens fericirea. El nu si-a dat seama de trecerea timpului. Anii au zburat ca niște clipe , iar
clipele acestea fericite ale copilăriei par foarte îndepărtate: "Anii tai se par ca clipe, / Clipe dulci se par ca veacuri".

Partea a doua exprima răspunsul poetului la chemarea pădurii, odată cu trecerea copilăriei. Poetul se indeparteaza de pădure, intra intr-un alt spațiu, in care câmpul sugerează viata, tinerețea. La început ghicim o atitudine de ușoara nepăsare, tipica tinerilor, fata de dulcea chemare de odinioară a pădurii: "Șuieram la ei chemare/S-am ieșit in câmp râzând ".
Ultima strofa aduce in prim plan sentimentele de regret si tristețe pe care le încearcă poetul aflat in plina maturitate. Amintindu-si de minunata lume a copilăriei, poetul este conștient ca este imposibil sa se întoarcă in aceasta lume fabuloasa, sa întoarcă timpul înapoi pentru ca nu mai poate privi lumea cu ochii visători si cuminți ai copilului de odinioară.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.