O noua viziune societala

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.90

nivel: Facultate

Noua constructie societala prezinta numeroase aspecte de particularitate si superioritate fata de celelalte forme privite in evolutia lor istorica. Sub impactul noilor tehnologii ale informatiei, avand in Internet un adevarat "varf de lance", asistam la o puternica interrelationare (de natura comerciala in primul rand) si comunicare intre toate componentele economiei mondiale, ce dau caracterul de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O noua viziune societala

Noua constructie societala prezinta numeroase aspecte de particularitate si superioritate fata de celelalte forme privite in evolutia lor istorica. Sub impactul noilor tehnologii ale informatiei, avand in Internet un adevarat "varf de lance", asistam la o puternica interrelationare (de natura comerciala in primul rand) si comunicare intre toate componentele economiei mondiale, ce dau caracterul de aparent "shrinking world" (lumea care se contracta), in care indivizii, comunitatile, structurile organizationale din diferite colturi ale lumii sunt afectate, sufera influenta unor evenimente, actiuni si decizii luate in cu totul alte zone ale globului. Globalizarea actuala trebuie perceputa astfel nu numai in termeni economici, ci este determinata si de componentele politice si social-culturale ale societatii postmoderne in care traim.

In aceasta directie, marele sociolog si filosof contemporan Jurgen Habermas sustinea ca dezvoltarea si implinirea societatii civile actuale, adica a asa-numitei sfere publice, se poate realiza prin intermediul sistemului concurential, al teoriilor si practicilor comerciale si de afaceri specifice societatii occidentale. Nu ne putem opri aici si trebuie adaugat ca arhitectura evolutiva a societatii edificabile in aceasta perioada se bazeaza pe conceptul multidimensional al dezvoltarii durabile.

Ce semnifica el? Contopirea intr-un tot unitar, primordial, a aspectelor de ordin economic, social si ecologic, ce concura la buna derulare si sustinere a intregului mecanism economico-social si politic al epocii actuale. Conceptul relevat doreste sa evidentieze si sa implementeze in gandirea oamenilor, printre altele, ideea ca profitul nu este totusi totul, asertiune sprijinita si de conceptia unuia dintre primii mari sociologi contemporani, Lester F. Ward, anume aceea a legii fundamentale a naturii umane, in care scopul final al actiunilor si activitatilor umane se traduce in obtinerea avantajului maxim (deci fara nici o referire expresa la notiunea de profit).

Insa stabilirea si urmarirea unor obiective punctuale, precum profitul, raman principalele surse ale emulatiei permanente si ale progresului general al societatii, deoarece motivatiile se constituie in postulatul fundamental al economiei, in directionarea eficienta a consumurilor de energie umana.Deci spiritul antreprenorial, intreprinzator, nu poate fi conceput in afara realizarii eficientei (gandita cel putin de o tripla maniera: economica, sociala, ecologica) si fara a lua in considerare ca profitul (utilitatea) este ratiunea oricarei activitati economico-sociale, ca si criteriul de apreciere a eficientei pentru orice firma (intreprindere).

Datorita activitatii sustinute, in special a companiilor transnationale, principalele sustinatoare ale actualului fenomen al globalizarii, reprezentante ale celor mai dezvoltate tari al lumii (SUA avand rolul de lider incontestabil in sustinerea acestui fenomen actual), putem vorbi de tendinta generalizata a capitalismului corporatist global spre absolutizarea eficientei economice si maximizarea profitului, de natura unei "lacomii contagioase", aproape fara limite, cum plastic se exprima A. Greenspan.

Aceasta situatie nu are si nu poate avea decat consecinte nefaste asupra mediului socioeconomic (prin adancirea decalajelor dintre bogati si saraci), dar mai ales asupra mediului ambiant, periclitand chiar existenta vietii in continuare pe Terra. Remarcabil sintetizate sunt aceasta situatie si stare de lucruri globala in cuvintele marelui economist si profesor american J.K. Galbraith: "Motivatia producatorului (subl. ns.) este perspectiva profitului, pe care cauta... sa-l maximizeze" (J.K. Galbraith - "Stiinta economica si interesul public", Ed. Politica, Bucuresti 1982).

Prezentarea actualelor caracteristici si tendinte ale/din societatea globala a informatiei, de la cumpana mileniilor II si III, nu am facut-o pentru simpla analiza in sine a realitatilor epocii pe care o parcurgem, ci pentru a exemplifica celebra maxima a lui Terentiu referitoare la faptul ca "ineditul si originalitatea sunt intotdeauna relative".

Raportarea se face la o lucrare aparuta in anul 1714, apartinand medicului si filosofului englez de origine olandeza Bernard de Mandeville (1670-1733), cu titlul "Fabula albinelor" ("The Fable of the Bees"), dar cu un subtitlu foarte elocvent pentru prezenta analiza: "private vices, public benefits" (viciile private, individuale, asigura beneficiile generale ale societatii).

Atat autorul, la baza specialist in boli ale sistemului nervos (denumite in epoca "pasiuni"), considerat din punct de vedere al gandirii economice ca un liant intre mercantilismul si clasicismul britanic, cat si opera sa de referinta mentionata mai sus se impune a fi redescoperite si revalorizate pentru marile idei si viziuni asupra societatii, ca si pentru evidentierea unor trasaturi de caracter ale oamenilor universal valabile.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.