O, adevar sublime - Mihai Eminescu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: O, adevar sublime - Mihai Eminescu

Aceasta analogie a "mandrei poezii"cu buiguitul nerod, face subiectul decaderii din gratiile laudei si coboara catre etajul inferior al rostirii domoale a prostimii.Indepartanu-se de cele doua axe care ii ghideaza eului orientarile cugetative, atentia acestuia se opreste asupra istoriei traite ca concept vizionar, pe care o satirizeaza si o reduce la echivalentul conotatiilor de minciuna si bataie, devenind "amorul ceresc si dulce -a mucosilor plod".Plozii actuali vor creste si vor deveni adulti, avand ca repere morale tocmai caracteristicile istoriei satirizate, incat aceasta va fi sursa indrumatoare catre atingerea "amorului ceresc si dulce".

Prima strofa a poeziei este centralizata pe reprezentarea antitetica, satirizata, a modelelor exemplificatoare ce detin continuturi idealizate "adevar sublime","poezie mandra","istorie spiranta", relationate de structurile exclamative. Satirele au ca substrat generator sentimentul "cronic" de responsabilitatea poetului fata de orice forma aimperfectiunii randuielilor lumii, orice forma de impostura, de nedreptate, de ruinare a sistemului valoric.
Afirmatiile din poezia "O, adevar sublime.."nu sunt doar rostiri detasate ale unei constiinte superioare care ia atitudine fata de raul din lume, pe care-l ridiculizeaza, ci contin in subtext imaginea rasturnata a "adevarului" constatat. O atitudine etica deci.

Trecand de la sfera conceptuala la cea umana, eul liric descrie propagandic trasaturile negative ale omului contemporan siesi, cu scopul de a-l diferentia de ceilalti membri ai gloatei.Desi il numeste "oglind-a lumii", exemplu pentru restul comunitatii, eul ii atribuie acestui om ales si trasaturi negative "cu capul sui si sec", cu mintea invaluita in ceata nestiintei "cu creierul ca ceata", cu trupul puternic asemenea unui animal, si nu oricare "cu coaste de berbec".Descrierea caracteriala se finalizeaza cu relatarea unei trasaturi forte a acestei persoane, fiind "stapan pe a ta gandire", facand trimiteri comparative catre aspectele stapanirii instinctuale la vederea unui san femeiesc dezgolit.

Aceasta imagine poetica potenteaza capacitatea de autodidact al acestui om special "cum esti p-instinct stapan-se vede cand femeia goleste al ei san".Autostapanirea continua si atunci cand femeia isi arata frumusetea trupeasca "cand poala si-o ardica, de pulpele-I vezi, stapane/tu nu surazi cu surasul cel lacom si murdar".Acest barbat nu se identifica cu cel care are o atitudine sadica si se manifesta cu lacomie la vederea unui picior descoperit.Nu are apucaturi sexuale animalice, incat aceasta calitatea barbateasca este proiectata la nivelul semnificatiilor comparatie "tu nu esti ca un taur si nu esti ca un cane/ce umil da din coada catelului lui cu har". « mai multe referate din Romana