Nuvela Fantastica - La Tiganci

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Nuvela Fantastica - La Tiganci

Initierea inseamna a te acorda sufletului armonios al Marelui Suflet al Lumii. Nota Fa considerata de fizicienii si misticii orientali - nota dominanta a naturii explica de ce Gavrilescu este muzician. Trecerea lui sugereaza cu fiecare camera o alta etapa a vietii marcata de cele sapte portaluri, cele sapte chei:Dana - pentru care trebuie cheia caritatii si iubirii nemuritoare. Shala - care inseamna a avea cheia armoniei in cuvant si actiune pentru a elimina Karma. Kshanti - care inseamna dulcea rabdare, pe care nimic nu o poate tulbura.

Gavrilescu nu are rabdare. Vairagya - care inseamna perceperea adevarului, indiferenta la placere si durere. Varya - este energia neimblanzita ce-si deschide calea spre adevarul supranatural, iesirea din noroiul minciunilor terestre. Dhyana - cheia care duce spre contemplarea eterna. Prajna - cheia care face din om un sfant, il dumnezeieste.

Divizarea actiunii in douasprezece segmente nu este intamplatoare. In traditia culturala a tuturor popoarelor indo-europene, numarul doisprezece este numarul plenitudinii, simbolul unui ciclu incheiat, inchis. Pe plan fictional, cele douasprezece episoade sugereaza existenta in timp a unei existente umane mediocre: Gavrilescu, profesorul de muzica, isi retraieste, ca intr-un vis, intreaga viata. El trece din real in ireal fara sa stie ca a parasit lumea comuna "de aici" pentru lumea vesnica "de dincolo". Din aceasta perspectiva, scenariul compozitional reprezinta, cum s-a observat, faza unui itinerariu spiritual, calatoria dinspre viata spre moarte, dinspre profan spre sacru.

Nuvela:
-specie epica de intindere medie, mai mare decat povestirea si mai mica decat romanul
-exista un singur plan narativ: acela al profesorului de pian Gavrilescu, prototip al insului obscur si ratat in plan profesional si sentimental, care are revelatia sacrului (hierofanie) prin patrunderea in alt spatiu decat cel real, guvernat de alte legi decat cea a timpului ireversibil.

-subiectul nuvelei : Actiunea este plasata in Bucurestiul de altadata, "centrul unei mitologii inepuizabile" pentru Eliade intrucat el considera ca orice loc natal constituie o "geografie sacra".
Real: Profesorul Gavrilescu se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de pian, pe o caldura "incinsa si inabusitoare", obsedat fiind de colonelul Lawrence si calatoriile acestuia in Arabia.

Banalitatea vietii (profanul) este definita de interese materiale, Gavrilescu socotind valoarea casei tigancilor, loc despre care era o rusine sa vorbesti, in lectii de pian.Isi aduce aminte ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia, nepoata doamnei Voitinovici, din strada Preoteselor si coboara din tramvai cu intentia de a-l lua in sens invers pentru a-si recupera servieta.

Este atras de umbra si racoarea nucului din gradina tigancilor si , fara sa-si dea seama, se trezeste in fata portii, unde "il intampina o neasteptata, nefireasca racoare".Imaginar: Il intampina "o fata tanara, frumoasa si foarte oachesa" care il duce intr-o "casuta veche" unde o batrana ii cere sa isi aleaga trei fete. Gavrilescu isi alege "o tiganca, o grecoaica si o ovreica" si (a)ajuns in bordei unde iltalneste cele trei fete, este supus unei prime probe initiatice: aceea de a ghici care este tiganca.

Traind un destin haotic, la intamplare, neobisnuit sa mai caute intelesurile profunde ale vietii, Gavrilescu se opreste la suprafata lucrurilor, aparentele (vestimentatia fetelor) impiedicandu-l sa vada esentele si in consecinta esueaza.Fetele il prind intr-un cerc ametitor, "ca intr-o hora de iele", unde Gavrilescu isi pierde constiinta intrand intr-o stare superioara de vis.

(b) Se trezeste ametit si confuz intr-o incapere total necunoascuta, se gandeste ca totul e o iluzie, simte o fericire totala, incearca sa
atinga o stare artistica superioara cantand la pian.(c)Cand isi da seama ca este singur in aceasta lume necunoascuta, devine nerabdator, incepe sa caute o iesire dar , ca intr-un labirint, traverseaza odai nesfarsite cu destinatii incerte, se simte agresat de lucruri vechi si ciudate care isi modifica permanent formele , dimensiunile si culorile, este stapanit de o tensiune sufleteasca maxima, oscileaza intre vis si ameteala premergatoare lesinului, scena culminand atunci cand se simte infasurat strans intr-o draperie ca intr-un giulgiu mortuar, pierzandu-si perceptia asupra lumii inconjuratoare. - traversarea starii de la materie la spirit. « mai multe referate din Romana