Noua reglementare a institutiei extradarii

5x puncte

categorie: Drept

nota: 9.57

nivel: Facultate

     1. SCURT ISTORIC

     Institutia extradarii în dreptul român apare de la sfârsitul secolului al XIX - lea.

      Recent România a cerut extradarea unor ofiteri taiwanezi de pe nava ,, Maersk - Dubai", acuzati de uciderea a trei pasageri clandestini români, pe care i-a abandonat pe mare, în apele teritoriale canadiene. Cererea a fost fundamentata pe un tratat î[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Noua reglementare a institutiei extradarii

     1. SCURT ISTORIC

     Institutia extradarii în dreptul român apare de la sfârsitul secolului al XIX - lea.

      Recent România a cerut extradarea unor ofiteri taiwanezi de pe nava ,, Maersk - Dubai", acuzati de uciderea a trei pasageri clandestini români, pe care i-a abandonat pe mare, în apele teritoriale canadiene. Cererea a fost fundamentata pe un tratat încheiat între Marea Britanie si România, datând înca din anul 1893, în baza caruia Canada este considerata parte a Commonwelth- ului.

     Însa cele mai elocvente izvoare despre institutia extradarii sunt cele de la începutul secolului XX, respectiv Constitutia Regatului României din 1923, unde, în Titlul II, art. 32 se spune: ,, Extradarea refugiatilor politici este oprita".

      La 20 aprilie 1929 se semneaza un Protocol privind considerarea infractiunilor de falsificare de moneda ca infractiuni de drept comun, în ceea ce priveste extradarea, iar la 3 mai 1930 Regele semneaza Decretul 1460 privind promulgarea legii privind ratificarea Protocolului.

      Codul Penal din 1936, denumit si Codul Penal Carol al II-lea, stipuleaza, în capitolul IX, articolul 634, aliniatele 1-6 conditiile de fond, conditiile privitoare la infractiune, pedeapsa si cu privire la urmari.

      Codul penal român din 1968, în articolele 6 si 9 are reglementari privitoare la extradare.

      Astfel, potrivit art. 6 alin. 2, ,, Pentru infractiunile îndreptate împotriva intereselor statului român sau contra unui cetatean român, infractorul poate fi judecat si în cazul în care s-a obtinut extradarea lui". În art. 9 denumit ,, Extradarea" se prevede ca aceasta se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, în lipsa acestora, în temeiul legii.

      Prima lege privind extradarea este Legea nr. 4/1971



      Constitutia României din anul 1991, în articolul 19, aliniatele 1 si 2 stipuleaza: ,, Cetateanul român nu poate fi extradat sau expulzat din România" si ,, Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai în baza unor conventii internationale sau în conditii de reciprocitate"

      Parlamentul României a ratificat si a fost publicata în Monitorul Oficial, partea I, la data de 14.05.1997, Conventia europeana de extradare, din 13 decembrie 1957, precum si cele doua protocoale aditionale la aceasta, din 1975 si 1978.

     Doamna profesoara Rodica-Mihaela Stanoiu spunea:

     ,,Extradarea apare ca un act bilateral ce intervine între doua state: unul pe teritoriul caruia se afla infractorul refugiat si caruia i se adreseaza cererea de extradare ( statul solicitat ) si altul care este interesat în pedepsirea infractorului si care adreseaza în acest scop cererea de extradare (statul solicitant ). Prin finalitatea sa, extradarea este deci un act de asistenta judiciara internationala în materie penala, prin care un infractor este transferat dintr-un stat în altul pentru a fi tras la raspundere pentru infractiunea savârsita." (1 )

     România a încheiat conventii de asistenta juridica cu mai multe state, si anume: Albania, Algeria, Belgia, Bulgaria, Republica Populara Democrata Coreeana, Cuba, Franta, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Mongolia, Polonia, Rusia, Siria, Tunisia, Turcia, Ungaria.

     Cel de-al VIII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor a aprobat tratatul tip extradare. Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat acest Tratat prin Rezolutia nr. 45/116 din 14 septembrie 1990, invitând statele membre sa colaboreze, în cadrul unor aranjamente bilaterale si multilaterale, în vederea întaririi masurilor de prevenire a criminalitatii si de întarire a procesului de justitie penala. ( 2 )



     În anul 2001, vrând sa-si alinieze legislatia cu cea europeana, Parlamentul României a promulgat Legea nr. 296 din 7 iunie (2001) privind extradarea, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 326/18.06.2001.





     2. ANALIZA EXTRADARII



      Legea nr. 296/2001 este structurata în sase capitole, fiecare capitol fiind la rândul sau împartit în sectiuni.

      Capitolul I reglementeaza obligatia de a extrada, preeminenta dreptului international si declaratia de reciprocitate.

     Referitor la obligatia de a extrada, art. 1 din lege prevede ca România accepta sa predea, la cererea de extradare a unui stat, persoanele aflate pe teritoriul sau si care sunt urmarite penal sau trimise în judecata pentru o infractiune ori sunt cautate în vederea executarii unei pedepse de catre autoritatile judiciare ale statului solicitant.

     Astfel, domnul profesor Constantin Bulai (2) remarca:

     ,, Extradarea este actul prin care un stat, pe al carui teritoriu s-a refugiat un infractor, preda ( remite) la cererea altui stat pe acel infractor pentru a fi judecat ori pus sa execute pedeapsa la care fusese condamnat de instantele acelui stat.

     Extradarea este o institutie utila în lupta împotriva fenomenului infractional. Fara utilizarea ei nu s-ar putea înfaptui sanctionarea prin aplicarea legii penale în temeiul principiului teritorialitatii, în cazurile în care, dupa savârsirea infractiunii pe teritoriul tarii, infractorul a reusit sa-l paraseasca. De asemenea, nu s-ar putea realiza aplicarea legii penale în temeiul principiilor personalitatii si realitatii legii penale."

     Potrivit art. 3 alin. 2 proiectul de întelegere ( pentru declaratia de reciprocitate data de statul solicitant ) se negociaza din partea statului român de Ministerul Justitiei si Ministerul Afacerilor Externe.

     Capitolul II, privind conditii pentru extradare, are cinci sectiuni:

     a) Conditii privitoare la persoana;

     b) Conditii privitoare la fapte;

     c) Conditii privitoare la pedeapsa;

     d) Conditii privitoare la competenta;

     e) Conditii privitoare la procedura



     a. Conditii privitoare la persoana;

      Persoanele supuse extradarii ( art. 4 ) sunt acelea a caror predare este solicitata de un alt stat în care sunt urmarite penal sau sunt trimise în judecata pentru savârsirea unei infractiuni ori sunt cautate în vederea executarii unei pedepse penale

      Persoanele exceptate de la extradarea din România, potrivit art. 5, sunt :

     ? Cetatenii români;

     ? Persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil în România;

     ? Persoanele straine care au imunitate de jurisdictie;

     Extradarea oricarei alte persoane straine poate fi refuzata sau amânata, daca predarea acesteia este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea, în special din cauza vârstei sau a starii sale de sanatate.

      Calitate de cetatean român sau de refugiat politic în România se apreciaza la data hotarârii asupra executarii.



     Obligatii în cazul neextradarii



     Refuzul extradarii propriului cetatean ori a refugiatului politic obliga statul român ca la cererea statului solicitant sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, astfel încât sa se poata exercita urmarirea penala si judecata, daca este cazul.

      În cazul în care România opteaza pentru solutia refuzului extradarii unui strain, învinuit sau condamnat în alt stat pentru infractiuni grave sau pentru cele incriminate prin conventii internationale care nu impun un alt mod de represiune, examinarea propriei competente si exercitarea, daca este cazul, a actiunii penale se fac din oficiu, fara exceptie si fara întârziere. Autoritatile române hotarasc în aceleasi conditii ca si pentru orice infractiune cu caracter grav prevazuta si pedepsita de legea româna ( art. 7 alin. 2 ).



     b. Conditii referitoare la fapta

      Dubla incriminare

      Extradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este învinuita sau a fost condamnata persoana a carei extradare se cere este prevazuta ca infractiune atât de legea statului solicitant cât si de legea statului solicitat.



     Infractiuni politice

      Extradarea nu se acorda daca infractiunea pentru care este ceruta extradarea este considerata de statul solicitat ca infractiune politica sau ca fapta conexa unei asemenea infractiuni.

      Atentatul la viata unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale nu este considerat infractiune politica.

      Nu sunt considerate infractiuni politice : crimele împotriva umanitatii si alte violari similare ale legii razboiului, precum nici un act de natura terorista.



      Infractiuni militare

      Extradarea motivata de infractiuni militare care nu constituie infractiuni de drept comun este exclusa din câmpul de aplicare al prezentei legi.



      Infractiuni fiscale

      În materie de taxe si impozite, de vama si de schimb valutar, extradarea va fi acordata între statele parti la Conventia europeana de extradare si la protocoalele sale.



     c. Conditii privitoare la pedeapsa



     Gravitatea pedepsei

     România acorda extradarea , în vederea urmaririi sau judecarii, numai pentru fapte a caror savârsire atrage, potrivit legislatiei statului solicitant, o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 2 ani, iar în vederea executarii unei sanctiuni penale, numai daca aceasta este mai mare de 1 an ( art. 12 )



     Pedeapsa capitala

     Articolul 13 din lege prevede ca daca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre lege statului solicitant, extradarea nu va putea fi acordata decât cu conditia ca statul respectiv ca pedeapsa va fi comutata.

     Pedeapsa cu suspendarea executarii

     Fractiunea de pedeapsa ramasa de executat trebuie sa corespunda exigentelor de gravitate de la art. 12 pentru acordarea extradarii.



     Locul savârsirii infractiunii

     Când infractiunea a fost savârsita în afara teritoriului statului solicitant, extradarea poate fi refuzata.



     d. Conditii privitoare la competenta

     România poate sa refuze extradarea persoanei reclamate pentru o infractiune care, potrivit legislatiei române, a fost savârsita în totul sau în parte pe teritoriul sau.

     Când infractiunea a fost savârsita în afara teritoriului statului solicitant, extradarea va putea fi refuzata numai daca legislatia statului român nu autorizeaza urmarirea unei infractiuni de acelasi fel, savârsita în afara teritoriului sau, ori nu autorizeaza extradarea pentru infractiunea care face obiectul cererii.



     e. Conditii privitoare la procedura

     Extradarea se poate refuza si pentru urmatoarele considerente:

     o Urmariri în paralel;

     o Lipsa plângerii prealabile;

     o Dreptul la aparare;

     o Judecarea în lipsa;

     o Non bis in idem;

     o Prescriptie;

     o Amnistie;

     o Gratiere



     Capitolul III se refera pe larg la procedura extradarii.

     Cererea de extradare, potrivit art. 24 din lege, trebuie formulata în scris de autoritatea competenta a statului solicitant si se adreseaza Ministerului Justitiei din România.

     În sprijinul cererii se vor prezenta documente referitoare la hotarâri judecatoresti, expunerea faptelor, dispozitii legale aplicabile. La cerere, ulterior, se vor comunica si informatii suplimentare.

     Cererea de extradare si actele anexe ajung la Ministerul Justitiei, care le examineaza, sub aspectul reciprocitatii pentru extradare, al existentei unui impediment în angajarea procedurii. În cel mult 5 zile Ministerul Justitiei transmite cererea si actele anexe Parchetului competent.

     În 24 de ore de la primirea cererii de extradare si actelor anexe, Parchetul trebuie sa identifice si sa aresteze în vederea extradarii persoana reclamata. Cel reclamat este depus apoi la penitenciar, dupa care procurorul sesizeaza de îndata Curtea de Apel competenta. Aceasta, în complet format din doi judecatori, examineaza si se pronunta asupra starii de arest în scop de extradare.

     Art. 33 reglementeaza arestarea provizorie, pe care autoritatile competente ale statului solicitant o pot cere chiar înainte de formularea cererii de extradare.

     Procedura extradarii la Curtea de Apel este reglementata în art. 34. La primul termen instanta procedeaza la luarea interogatoriului persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un avocat din oficiu, daca nu exista un avocat ales.

     Dupa interogatoriu, persoana extradabila poate sa opteze fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, în caz de opunere la extradare.

     Conform art. 37 din lege, Curtea de Apel, dupa examinarea cererii de extradare, poate sa dispuna fie conexarea dosarelor ( în cazul concursului de cereri ), fie amânarea solutionarii cererii pentru informatii suplimentare, fie sa constate prin sentinta daca sunt sau nu sunt întrunite conditiile extradarii. În acest ultim caz, când Curtea de Apel constata ca sunt îndeplinite conditiile de extradare, hotaraste admiterea cererii de extradare. Sentinta poate fi atacata cu recurs.

     Referitor la extradarea activa, solicitarea extradarii se face de catre statul român unui stat strain la propunerea motivata a procurorului competent sau a presedintelui instantei competente, dupa caz.

     Solutiile procurorului sau judecatorului privind propunerea de a se cere extradarea sunt înaintate Procurorului General competent sau Ministerului Justitiei.

     Ministerul Justitiei, daca socoteste ca extradarea propusa este fondata, definitiveaza si semneaza cererea de extradare, dupa care aceasta si actele anexe se transmit statului solicitat.



     În capitolul IV sunt reglementate efectele extradarii.



     Partea româna va face cunoscuta de urgenta partii solicitante solutia adoptata asupra extradarii, comunicându-i totodata un extras de pe decizia definitiva.

     Asa cu prevede art. 45 alin. 4, locul predarii va fi, de regula, un punct de frontiera al statului român.

     Sunt reglementate în continuare reextradarea, predarea amânata sau conditionata, remiterea de obiecte si tranzitul.

     În art. 50 - 52 sunt precizate obligatiile statului român solicitant.

     Daca extradatul urmeaza sa execute o pedeapsa definitiva, el va fi depus la penitenciar.

     Potrivit regulii specialitatii, persoana care va fi predata ca efect al extradarii nu va fi nici urmarita, nici judecata, nici detinuta în vederea executarii unei pedepse, nici supusa oricarei alte restrictii, a libertatii sale individuale, pentru orice fapt anterior predarii, altul decât cel care a motivat extradarea.



     Capitolul V reglementeaza extradarea aparenta, cu referire la crime internationale grave, când cererea de extradare se examineaza printr-o procedura legala distincta, si frauda la extradare. Potrivit acesteia din urma, predarea unei persoane prin expulzare, readmisie, reconducere la frontiera sau alta masura de acelasi fel este interzisa, ori de câte ori ascunde vointa de a se eluda regulile de extradare.

     Dupa publicarea în Monitorul Oficial ( partea I ) a Legii nr. 296/2001, dispozitiile Legii nr. 4 din 18 martie 1971 s-au abrogat.



     3. ÎN LOC DE CONCLUZII

     Pentru a sublinia importanta pe care o are institutia expulzarii, cred ca nu este mai convingator altceva decât o speta rezolvata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

      Reclamantul, Jens Soering, cetatean german, s-a nascut la data de 01.08.1966, în momentul acela aflându-se într-o închisoare din Regatul Unit, asteptând extradarea în Statele Unite ale Americii, unde trebuia sa fie judecat în statul Virginia, pentru doua infractiuni de omor, susceptibile de pedeapsa capitala.

      Tânarul se confruntase cu posibilitatea unei detentii prelungite în ,, Culoarul mortii". Recunoscând ca pedeapsa capitala nu este în sine nelegala în S.U.A., Curtea a statuat ca supunerea reclamantului la ,, sindromul culoarului mortii" ar fi contrar drepturilor ce îi sunt garantate de art. 3 si ca Regatul Unit ar fi astfel raspunzator fata de dispozitiile Conventiei.

      ,, Extradarea cuiva în aceste conditii ar fi împotriva standardelor justitiei europene si contrara ordinii publice în Europa."
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.