Noapte de decemvrie- comentariu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Noapte de decemvrie- comentariu

�n activitatea literar� a lui Alexandru Macedonski se pot distinge dou� etape: Prima etap�, p�n� la 1890 – c�nd scrie poeme ample, de faptur� romantic�, cu versuri lungi, �i cu un pronun�at caracter satiric; acum scrie ciclul nop�ilor, caracterizat �i printr-un retorism romantic, rezultat din mul�imea interoga�iilor �i exclama�iilor. Dup� 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de simplificare, dar �i o sublimare artistic�. Este faza simbolist-ornamental�. Acum scrie rondelurile; discursul liric este rezultatul unui efort de esen�ializare �i se bazeaz� pe o metafor� concret�. Poetul renun�� la verbalismul �i retorismul primei etape, poezia devenind sugestie �i muzicalitate: Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din gr�dina japonezului, Rondelul c�inilor, Rondelul lucrurilor.

Este una din capodoperele liricii lui Macedonski. Poemul se axeaz� pe ideea omului de geniu �nsetat de absolut, mai precis pe necesitatea sacrificiului �n numele unui ideal. Poetul define�te etica omului superior care refuz�nd orice compromis alege �i urmeaz� �ntotdeauna drumul drept. Nu este important faptul c� omul superior nu-�i atinge scopul, pentru c� accentul se pune pe ideea de lupt� �i de sacrificiu. Emirul din Bagdad este simbolul credin�ei nestr�mutate �n ideal.
Geneza poemului:

�n 1890 Macedonski a publicat un poem �n proz� Meka �i Meka, �n care prelucra o legend� oriental�. Un prin� arab Ali-Ben este sf�tuit de tat�l s�u s� urmeze �n via�� drumul drept. Plec�nd �n pelerinaj la Meka prin�ul alege drumul drept �i �mpreun� cu oamenii s�i piere �n pustiul arab. Tot spre Meka pleac� cer�etorul Pocitan-Ben Pehlivan care alege drumul cotit. �nainte de a pieri, Ali-Ben vede cum cer�etorul intr� pe poarta cet��ii sfinte.
Semnifica�ia titlului :
�n timp ce prin�ul intr� �n Meka cereasc� cer�etorul intr� �n Meka p�m�nteasc�.

Dup� unsprezece ani �n 1901, Macedonski revine asupra legendei, oferindu-i multiple valen�e simbolice. Poemul este alc�tuit din dou� p�r�i mari legate prin motivul inspira�iei. �n prima parte Macedonski define�te contextul social ostil �n care tr�ie�te poetul. �nt�lnim deci motivul poetului damnat, frecvent �n lirica simbolist�. Macedonski stabile�te un acord perfect o coresponden�� �ntre mediul exterior �i starea sufleteasc� deprimat� a poetului Pustie �i alb� e camera moart�…\�i focul sub vatr� se stinge scrumit…-
\Poetul, al�turi, tr�snit st� de soart�,\Cu nici o schinteie �n ochiu-adormit…

�n contrast cu acest spa�iu rece, du�m�nos, s�rac, Macedonski eviden�ializeaz� genialitatea poetului: Iar geniu-i mare e-aproape un mit…. Vijelia care domne�te afar� (viscolul geme cumplit, …lupi groaznici s-aud, r�gu�it,/ Cum latr�, cum url�, cum urc�, cu-ncetul,/ Un tremol sinistru de v�nt-n�bu�it….; criv��ul �ip�) simbolizeaz� piedicile care intervin �n drumul creatorului spre absolut.
Poetul subliniaz� corespoden�a perfect� dintre mediul natural �i starea sufleteasc� disperat� a poetului:Urgia e mare �i-n g�ndu-i, �-afar�,
\�i luna e rece �n el �i pe cer.

Macedonski procedeaz� la o mortificare a spa�iului (E moart� odaia �i mort e poetul), pentru a preg�ti apari�ia inspira�iei. Prin inspira�ie se realizeaz� saltul din real �n fantastic, din material �n spiritual.
Partea a doua poate fi considerat� ca un vis al poetului, �i este alc�tuit� din mai multe momente. Primul moment prezint� condi�ia ideal� a emirului din Bagdad. Folosind rafinate sinestezii, repeti�ia cu efect de incanta�ie hipnotic�, poetul red� frumuse�ea Bagdadului:
Bagdadul ! Bagdadul ! �i el e emirul…-\Prin aer, petale de roze plutesc…
\M�tasea-nflorit� m�rit� cu firul\Nuan�e, ce-n umbr�, �ncet, vestejesc…-
\Havuzele c�nt�…- voci limpezi �optesc…\Bagdadul ! Bagdadul ! �i el e emirul.

Tot pentru a reda frumuse�ea, vraja Bagdadului, Macedonski apeleaz� la o succesiune de metafore expresive:Bagdadul ! cer galben �i roz ce palpit�,
\Rai de aripi de vise, �i rai de gr�dini,\Argint de izvoare, �i zare-aurit� -
\Bagdadul, poiana de roze �i crini -

Macedonski asociaz� dou� motive care str�bat mai multe strofe – Bagdadul �i emirul; el insist� asupra ideii de perfec�iune a Bagdadului �i condi�ia ideal� a emirului, tot ce-�i poate dori un om obi�nuit:
�i el e emirul, �i toatele are.\E t�n�r, e farmec, e tr�snet, e zeu,
\Dar zilnic se simte furat de-o visare…\Spre Meka se duce cu g�ndul mereu -

De�i are totul, emirul din Bagdad tr�ie�te fascina�ia cet��ii sfinte din Meka; cetatea sf�nt� a musulmanilor devine simbolul aspira�iei eterne spre absolut. Printr-o repeti�ie enumerativ�, poetul red� chemarea chinuitoare a cet��ii Meka, fascina�ia idealului:
Spre Meka-l r�pe�te credin�a - voin�a\Cetatea preasf�nt� �l cheam� �n ea,
\�i cere sim�irea, �i cere fiin�a,\�i vrea frumuse�ea - tot sufletu-i vrea -
Din t�lpi p�n�-n cre�tet �i cere fiin�a.
« mai multe referate din Romana