Neopluralismul

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 8.57

nivel: Facultate

John Galbraith în The Afluent Society (1962) descrie modul în care o coroprație poate controla piața prin intermediul publicității, inducând noi nevoi consumatorilor. Economiștii neortodocși realizează o mixtură între interesele statelor și cele ale coroprațiilor, prin intervenția celor dintâi.

Argumentele ce ar sprijini această economie mixtă ar fi că statul: susține cercetarea t[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Neopluralismul

John Galbraith în The Afluent Society (1962) descrie modul în care o coroprație poate controla piața prin intermediul publicității, inducând noi nevoi consumatorilor. Economiștii neortodocși realizează o mixtură între interesele statelor și cele ale coroprațiilor, prin intervenția celor dintâi.

Argumentele ce ar sprijini această economie mixtă ar fi că statul: susține cercetarea tehnologică, garantează împotriva eșecurilor coroprațiilor, deschide noi piețe în alte state, reglementează relațiile de muncă, controlează inflația, etc.
Neopluraliștii depășesc vechile clivaje referitoare la relația stat-corporație, văzute anterior în contradicții, pronunțându-se pentru o relația interdependentă.

Referitor la știința politică, ca origine școlii neopluraliste, dezbaterile se poartă în jurul relației interese economice vs decizii politice, neopluraliștii fiind de acord cu ideea potrivit căreia există o condiționare economică a deciziilor politice, dar, spun ei, aceasta este într-o măsură redusă.

Referitor la teoria socială de orientare sistemică, recursul autorilor la conceptia teoreticianului Niklas Luhmann este nefericit, cel puțin din prisma pasajului ales. Redau in continuare pasajul în perspectiva criticii: „Lumea este copleșitor de complexă în toate sistemele sale reale... Posibilitățile sale le depășesc pe cele la care sistemul are capacitatea de a reacționa... în condiții de complexitate crescândă omul poate și trebuie să dezvolte moduri mai eficiente de a reduce această complexitate” (N. Luhmann -Trust and Power, 1979).

Dacă examinăm aserțiunile redate, descoperim redundanța lor. Conform teoriei wittgenstain-ene a spune că un lucru diferă de alt lucru, înseamnă a nu spune nimic; a spune că un lucru este identic cu alt lucru, este absurd.

Neopluralismul se caracterizează prin tentativa revitalizării poziției liberale de centru. Autorii mai sus menționați acceptă criticile aduse propriilor teorii, încercând ca pe baza lor, să construiască răspunsuri valabile sau să-și corecteze propriile demersuri științifice.
În opinia lor o problemă majoră este legată de independența, raționalitatea individuală.

Or, marile corporații ar putea aduce atingere acestor valori prin crearea unor noi nevoi, inducând in conștiința oamenilor ce anume să își dorească. Prin acest demers neopluraliștii dovedesc cunoasterea în profunzime a instituțiilor statelor moderne (în special marile trusturi), fiind conștienți de limitele acestora in special în ceea ce privește imixtiunea in sfera individuală.

Analiști ai proceselor și instituțiilor din cadrul democrațiilor liberale, neopluraliștii se apropie de convingerea churchill-iană conform căreia „ deocrația este cel mai prost sistem, cu excepția tuturor celorlalte” . În ceea ce privește metodele și valorile implicate regăsim patru trăsături esențiale.

Deși pare insolid, din perspectiva doctrinei liberale a situării individului în centrul preocupărilor, neopluraliștii se axează pe macronivel. Această presupune informarea și implicarea cetățenilor în dezbateri generale cu privire la teme cum ar fi raportul stat – societate, sau drepturile și obligațiile cetățeanului în raport cu statul.

Societatea modernă aduce în centrul preocupărilor aspecte noi: trecerea de la sectorul secundar, al producției, către cel terțiar, al oferirii serviciilor, și mai ales către sectorul cuaternar, al industriei bazate pe cunoaștere, politicile de asistență socială statale, listarea societăților pe bursă sau economiile mixte, sunt situații absolut noi în istoria evoluției umane.

Neopluraliștii manifestă interes către explicații multicauzale. Dată fiind complexitatea societăților postindustriale, explicarea unor fenomene complexe prin intermediul unei singure cauze, este simplistă și ca atare respinsă.

În condițiile interdependențelor fenomenelor, neopluraliștii acordă importanță deosebită interdisciplinarității. Astfel că operele școlii pluraliste se bazează pe informții din domenii diferite dar înrudite.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.