Necesitatea dezvoltarii psihologice a scolarului
1x punct
categorie: Psihologie
nota: 9.40
nivel: Facultate
Jocul, desi reprezinta activitatea dominanta, incepe sa se coreleze si cu sarcini instructiv - educative.Aceasta cauza va conduce la complicarea si adancirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul inconjurator.
Daca anteprescolaritatea a fost perioada expansiunii subiective, prescolaritatea este varsta descoperirii [...]
DOWNLOAD REFERAT
Daca anteprescolaritatea a fost perioada expansiunii subiective, prescolaritatea este varsta descoperirii [...]
Preview referat: Necesitatea dezvoltarii psihologice a scolarului
Daca anteprescolaritatea a fost perioada expansiunii subiective, prescolaritatea este varsta descoperirii realitatii, a realitatii fizice, umane si mai ales a autodescoperirii.Daca in perioada anterioara traia intr-un univers instabil, modificat dupa dorinte adeseori, acum copilul descopera ca exista o realitate externa care nu depinde de el si de care trebuie sa tina cont daca vrea sa obtina ceea ce doreste.
Paul Osterrieth "unei lumi in care e de ajuns sa doresti sau sa mimezi pentru a fi satisfacut ii urmeaza treptat o lume in care treabuie sa respecti regula jocului, in care trebuie sa faci ce este necesar".
Adultii ii "impun" un anumit mod de a se comporta, "il obliga" la diverse reguli de folosire a obiectelor, mimarea unei actiuni (se facea ca scrie la 3 ani) este inlocuita cu invatarea, cu atitudinea mult mai realista (invata sa scrie).Realitatea isi face aparitia pe toate planurile, nu numai fizic. Astfel in plan uman, daca pana acum el se confunda cu alte persoane, mai ales cu mama sa acum incepe sa-i recunoasca acesteia o individualitate proprie.
Extinderea cadrului relational cu obiectele, cu altii, cu sinele constituie o premisa pentru dezvoltarea psihica pe toate planurile. Se contureaza germenii constiintei morale iar dobandirea unor diverse categorii de deprinderi sporeste gradul de autonomie. Daca aceasta tendinta ii este refuzata apar conduite de opozitie sau de rivalitate; de asemenea, daca exista diferente de solicitari din partea gradinitei si a familiei poate apare dedublarea comportamentului.
Motricitatea
Miscarile bruste, necoordonate de la 3 ani sunt treptat inlocuite de miscari tot mai bine armonizate. Pe prim plan trece incarcatura psihologica a miscarii, repetarea ei la obiecte, imagini, intentii. Prescolarul simte o adevarata placere sa imite adultii, sa-si exprime trairile emotionale prin gestica, mimica si pantomimica.
Din acest motiv, prescolaritatea a mai fost denumita si varsta gratiei. Gratia se dezvolta si pentru ca prescolarului ii place sa fie in centrul atentiei, sa fie admirat si laudat. Cu timpul, gratia incepe se devina tot mai palida, locul fiind luat de rigoare, de precizie, acestea devenind principalele caracteristici ale moticitatii copilului.
Este perioada in care prin stereotipizare, miscarile duc la formarea deprinderilor,la imbogatirea conduitelor. Nevoia de actiune, traita prin executarea miscarilor sta la baza dezvoltarii psihice ( perceptia se formeaza in cursul actiunii cu obiectele, ea se corecteaza, se verifica numai astfel). De aceea, se recomanda largirea posibilitatilor de actiune cu obiectele. Impreuna cu motricitatea, actiunea cu obiectele, sprijina nu numai imbogatirea planului cognitiv, ci si dezvoltarea personalitatii.
Senzorialitatea
Spatiul in care se deplaseaza copilul se extinde considerabil; de la interiorul casei la cel al gradinitei, a strazilor parcurse pentru a ajunge la aceasta, dar si pentu a se juca in fata blocului. Se dezvolta numeroase trebuinte, dintre care cea de cunoastere, de investigare este prezenta. Prin sensibilitatea vizuala si cea auditiva se capteaza cele mai multe informatii. Incep sa diferentieze si sa denumeasca culorile, diferite tipuri de activitati, de unelte, semne de circulatie.
Sensibilitataea auditiva devine de 2 ori mai fina in aceasta perioada iar cea tactila se subordoneaza vazului si auzului ca modalitati de sustinere a lor si de control. Se dezvolta mult auzul verbal si cel muzical, fapt careiI va da posibilitatea recunoasterii obiectelor dupa sunetele provocate de atingere, lovire, etc.
Desi incarcate afectiv si situational, senzatiile vor fi integrate perceptiilor, surprinzand caracteristicile reale. Apar noi forme de perceptie cum este observatia cu scop, organizata si planificata.
Perceptia marimii obiectelor ca si a constantei de marime sunt deficitare. Doua cutii de aceeasi forma, culoare dar diferite ca marime sunt diferentiate nu atat dupa marime cat dupa asezarea lor spatiala. Perceptia distantei, a orientarii in raport cu anumite repere sus, jos, stanga, dreapta se face treptat, pe masur implicarii in diferite activitati; incep sa apara si forme ale perceptiei succesiunii timpului.
Desprinderea unor insusiri mai importante ale obiectelor, intarirea lor prin cuvinte constituie premisa formarii reprezentarilor care la aceasta varsta sunt incarcate de insusiri concrete sI situationale. Are un rol imens in viata copilului, pentru ca pe de o parte il ajuta sa cunoasca obiectele in absenta lor (animale, plante), iar pe de alta sa-sI reactualizeze experienta si s-o integreze in cea prezenta. Incep sa-si dezvolte atat reprezentari bazate pe memorie cat si pe imaginatie ( reprezentarea personajelor din diferite basme).
« mai multe referate din Psihologie