Nationalismul

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.50

nivel: Facultate

Desi legate intre ele, aceste aspecte impun o analiza specifica care va pune in evidenta faptul ca nu exista un fenomen unitar numit nationalism. Apoi, va trebui sa abordam diferitele tipuri de nationalisme si contextele istorice in care au aparut, pentru a descoperi care este structura discursurilor specifice. Au existat incepand inca din sec. XIX numeroase tentative de a defini nationalismul. DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Nationalismul

Desi legate intre ele, aceste aspecte impun o analiza specifica care va pune in evidenta faptul ca nu exista un fenomen unitar numit nationalism. Apoi, va trebui sa abordam diferitele tipuri de nationalisme si contextele istorice in care au aparut, pentru a descoperi care este structura discursurilor specifice. Au existat incepand inca din sec. XIX numeroase tentative de a defini nationalismul.

S-a spus chiar ca numarul definitiilor este proportional cu numarul celor care s-au ocupat de acest subiect. Dificultatea delimitarii unui univers de discurs propriu nationalismului rezida in principal in aceea ca nu putem invoca o conceptie substantiala care sa-l sustina.

Paradoxal, poate tocmai acest fapt i-a asigurat un anume succes. Avem de-a face, mai degraba, cu diferite influente ideologice si mai putin cu o doctrina elaborata sistematic. De aceea, cred ca este mai corect sa vorbim despre nationalisme in diferite contexte istorice.

Definitii ale nationalismului
Voi enumera cateva definitii edificatoare pentru ceea ce am numit dificultatea stabilirii unui univers de discurs specific:"Nationalismul este o stare de spirit care penetreaza larga majoritate a unei populatii; el recunoaste statul-natiune ca norma ideala de organizare politica si nationalitatea drept sursa intregii energii culturale si a bunastarii economice,"

"Nationalismul ... este o conditie a mintii, sensibilitatii sau sentimentului unui grup, care traieste intr-o arie geografica bine definita, care vorbeste o limba comuna, are o cultura care exprima aspiratiile natiunii, si este atasat unei traditii comune...si in unele cazuri are o religie comuna"

"Nationalismul descrie un grup de oameni uniti prin (1) locuirea unui teritoriu comun, (2) o cultura si mostenire comuna, (3) interese comune in prezent si speranta de a trai impreuna in viitor, si (4) o dorinta comuna de a sustine propriul stat"
Nationalismul se refera la "o anumita populatie care imparte un teritoriu comun, o memorie istorica si mituri comune, o cultura publica, o economie comuna, drepturi legale si indatoriri pentru toti membrii ei"

"Nationalismul inseamna recunoasterea unui popor si a nevoii sale de statut, probabil incluzand statul"
Ernst Gellner considera ca: "Nationalismul este mai intai un principiu politic, care statueaza ca unitatea politica si cea nationala ar trebui sa fie congruente. (...) Pe scurt, nationalismul este o teorie a legitimitatii politice..."

Aceste definitii, si inca multe altele, par sa sugereze ambiguitatea "obiectului" doctrinei nationaliste, din moment ce amalgameaza sentimente, starii emotionale, loialitati bazate pe apartenenta, cu principiile legitimitatii politice si juridice. Atunci s-ar putea pune urmatoarea intrebare: este natiunea un fenomen obiectiv sau doar o constructie imaginata?

Cum nu este un fenomen existent de la inceputul lumii, ce anume il face atat de "natural"? Etimologia cuvantului natiune deriva din latinescul nasci si natio, a te naste si a apartine prin nastere. Faptul natural al nasterii este asociat cu cel al unei apartenente "naturale" la o familie, la un grup. De altfel, ideea de apartenenta joaca un rol considerabil in constituirea unui sentiment larg impartasit: oamenii se asociaza pe baza unor legaturi naturale.

Conotatia politica a conceptului de natiune este intalnita relativ tarziu, sec XVIII-XIX, si este o creatie a modernitatii. Asa apar si conceptele inrudite: auto-determinare nationala, interes national, vointa nationala, consens national, etc.

Auto-determinarea nationala implica suveranitatea si independenta statului in raporturile cu celelalte state, precum si capacitatea sa "de a formula legi si de a-si exercita jurisdictia intr-un teritoriu dat." Interesul national este legat de evolutia statului si a sferelor sale de interes. Uneori este folosit si ca sustitut pentru ratiune de stat, cu semnificatia ca exista o realitate care ar apartine exclusiv statului.

Mai problematic este continutul ideologic al acestui concept, intrucat aproape toate fortele politice vorbesc in numele interesului national, ca si cum acesta ar fi o esenta absoluta, ceva anistoric care transcende generatiile si trebuie mereu afirmat. Dar exista o realitate dincolo de indivizi, de interesele si drepturile lor? Evident, un spirit liberal autentic va considera interesul national o abstractie, o fictiune utila doar unei propagande populiste.

Dintr-un punct de vedere mai academic, trebuie sa specificam de fiecare data in ce sens folosim conceptele si daca ele acopera o anumita realitate. Vointa nationala ar fi expresia unui spirit sau specific national, intrupat fie de principele politic fie de popor. Si aici apare aceeasi problema ca si in cazul interesului national: trebuie sa determinam concret continutul sau.

Consensul national este de asemenea un concept problematic, pentru ca presupune existenta unui spirit, vointa, interes comun, care ar actiona intr-o singura directie, facand abstractie de opiniile contradictorii ale indivizilor. Sumarizand: natiunea reprezinta un grup de oameni legati printr-o descendenta comuna, printr-o cultura, limba, si teritoriu comun; iar nationalismul este o ideologie care foloseste elementele apartenentei si identitatii colective pentru a legitima o strategie politica.
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.