Narcoterorismul

2x puncte

categorie: Drept

nota: 8.48

nivel: Liceu

La inceputul secolului al XXI-lea, cand viteza de circulatie a infonnatiei și, implicit, posibilitățile de informare au atins dinensiuni nemaiintalnite, este greu de crezut ca in randul consumatorilor și al potențialilor consumatori de droguri nu sunt cunoscute efectele negative pe care drogurile le generează asupra organismului uman, mergand pana la moarte, și totuși aceștia sunt dispuși sa-și as[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Narcoterorismul

La inceputul secolului al XXI-lea, cand viteza de circulatie a infonnatiei și, implicit, posibilitățile de informare au atins dinensiuni nemaiintalnite, este greu de crezut ca in randul consumatorilor și al potențialilor consumatori de droguri nu sunt cunoscute efectele negative pe care drogurile le generează asupra organismului uman, mergand pana la moarte, și totuși aceștia sunt dispuși sa-și asume riscurile. Care sa fie mobilul acestei atitudini? Ce determina un numar ingrijorator de mare semeni, mai ales din randul tinerilor, sa accepte placerile, de moment oferite de droguri in detrimentul sanatații și a vieții?
Unii ar putea spune ca este vorba de curiozitate și teribilism, altii de lipsa de informare sau de o educatie precara, altii de consecinte ale greutatilor vietii etc. Poate ca este din toate cate putin sau nimic, dar fenomenul traficului și consumului de droguri este un semn al involupei societatii omenești, vazut prih prisma utilizarii abuzive și irationale a resurselor naturale și a capacitatilor intelectuale ale omenirii.
Este un paradox faptul ca, deși intalnirea omului cu multe dintre drogurile cunoscute astazi s-a facut cu mii de ani în urma, utilizarea lor a intrat în sfera abuzului și patologicului odată cu evolutia societatii omenești, capatand dimensiurii îngrijoratoare la începutul secolului al XX-lea. Sa fie aceasta o consecință firească a progresului, în general, și a vitezei de circulatie a informatiei, în particular, în paralel cu definirea unor noi standarde de viatață și criterii de evaluare a acestora, in condițiile in care fenomehul traficului și consumului de droguri se desfășuară la un nivel proporțional egal și în trecut (cu o mie de ani înainte, spre exemplu), dar nu era conștientizat și mediatizat ca in zilele noastre?
Istoria a consemnat în diverse momente ale existentei omenirii o serie de fenomene nedorite care au avut un impact major asupra unor mari comunitati umane (epidemiile de ciuma și holera, razboaiele etc.), dar fenomenul traficului și consumului de droguri a devenit o reala amenintare târziu, deși elementele primare ale propagarii lui - plantele din care se extrag drogurile{macul opiaceu, coca, canepa indiana etc.) - sunt cunoscute și utilizate frecvent și conștient de mii de ani.
Cineva ar putea spune ca, in fapt, cocaina, heroina și produsele de sinteza incluse în categoria drogurilor au fost descoperite și utilizate tarziu, începand cu cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, conducand spre ideea ca flagelul traficului și consumului de droguri este o consecință a dezvoltării societafii omenești, a progresului, in general, și a cercetarii știinfifice, in particular, dar, oare, așa să fie? Sa constituie acesta o parte din tributul pe care societatea omeneasca trebuie sa-l plateasca pentru evolutia sa, alaturi de efectele negative ale utilizarii energiei nucleare sau a altor cuceriri ale științei și tehnicii în raport cu resursele naturale? De ce societatea secolului al XXI-lea, raportat pe cap de locuitor, are nevoie de mai multe droguri decat societatile contemporane lui Cezar, Carol cel Mare sau Napoleon? Ce a determinat obtinerea unor produși de sinteză cu efecte similare sau chiar mai puternice decat cele ale drogurilor extrase din plante, în conditiile in care natura a oferit și ofera in continuare, practic fiecarei regiuni de pe planeta noastra, alternative in lumea plantelor?
Incotro se indreapta fenomenul traficului și consumului de droguri, care sunt dimensiunile lui și ce consecinte poate avea in plan social pe tennen mediu și lung? Este necesar ca fenomenul sa fie combatut in mod organizat, prin structuri specializate care actioneaza in planurile reducerii cererii și ofertei, sau costurile pe care aceasta le implica și rezultatele concrete impun adoptarea unei protectii individuale în fata flagelului, cea a bunului simt?
Iată doar cateva din intrebarile la care ne propunem sa răpundem în cadrul acestei lucrari, abordand complexul fenomen al traficului și consumului de droguri ca element caracteristic pentru începutul secolului al XXI-Iea prin prisma efectelor si tendințelor in plan social.



Capitolul 2. NARCO-TERORISMUL

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 indreptate asupra SUA au determinat o reorientare a modului de abordare a problematicilor referitoare la terorism și traficul de droguri, fenomene infractionale majore care afecteaza societatea începutului celui de-al treilea mileniu. Analiza ulterioara a datelor cu privire la cele petrecute la acea dată, precum și a celor cu privire la alte evenimente majore deternlinate de actiuni ale gruparilor teroriste a evidentiat existenta unor interferente intre terorism și traficul de droguri, ceea ce a facut ca notiunea de narco-terorism sa-și gaseasca tot mai mult locul in explicitarea fenomenelor majore ce definesc actualul context socio-politic international.
Termenul narco-terorism definește derularea unor activitati organizate și puse in practica de grupari teroriste, grupari care, direct sau indirect, sunt implicate in traficul de droguri, banii rezultati, partial sau integral, fiind folositi pentru finantarea activitatilor respective.
Datele statistice și analiza derularii unor activitati criminale majore evidentiaza o serie de legături între traficul de droguri și alte forme de manifestare a criminalitatii organizate, precum jocurile ilegale de noroc, prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.. Poate cel mai relevant exemplu pe aceasta linie il constituie expansiunea mafiei italiene in SUA la inceputul secolului al XX-lea. Legaturile dintre diferite activitati criminale sunt deternlinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen de activitati adesea interactioneaza, mai ales sub aspect teritorial.
Conexunile dintre traficul de droguri și violenta în general bine cunoscute, intrucat alterarea functiilor la nivel mental in ceea ce-i privește pe toxicomani, conduce, de cele mai multe ori, la comportamenteiresponsabile și violente, dar legatura cu terorismul este mult mai complexa și vizeaza, pe langa posibilul consum de droguri din partea teroriștilor (mai ales a celor sinucigși), finanfarea activitații acestora, in condifiile in care din traficul de droguri se obțin, relativ ușor, mari sume de bani. In fapt, posibilitatea unor legatuti stabile intre gruparile criminate și cele teroriste nu constituie o noutate, in multe-situatii, chiar daca fenomenele respective au fost investigate separat, au fost stabilite o serie de interferențe intre acestea, noul mod de abordare impus dupa evenimentele din septembrie 2001 conferind o cu totul alta dimensiune fenomenelor respective și relațiilordintre ele.
Globalizarea a determinat ,,o schimbare la fața" a modului de derulare a activitaților specifice criminalitafii organizate, valorificarea avantajelor oferite de tehnologie, finanfe, comunicații și transporturi, in stradania de acoperire eficientă a acestor activitați, transformând liderii grupărilor ce le derulează în adevarați "antreprenori ai crimei organizate". In aceste condiții, amenințarea pe care o reprezinta marile grupari criminale implicate in traficul de droguri, care operează la nivel regional sau international, este cu atat mai evidenta, finanțarea terorismului cu bani proveniti din traficul de droguri trecând din sfera posibilului in cea a certitudinii.
Unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens il constituie cazul celebrului ,,antreprenor al crimei organizate columbiene", Pablo Escobar, liderul Cartelului de la Medellin, care, in ultimele doua decenii ale secolului trecut, a controlat comețul cu cocaina la nivel mondial. Initial un oarecare infractor stradal, prin implicare in traficul cu cocaina și punerea in valoare a vocatiei de lider, respectivul a ajuns relativ repede sa dicteze in comerțul cu acest drog, context in care a reușit să-și creeze o avere imensa care l-a situat in randul celor mai bogati oameni din lume.
Utilizand imensa putere financiara de care dispunea, Pablo Escobar a reușit, prin coruperea unor functionari de rang inalt ai statului, columbieni și americani, sa exercite controlul asupra unor structuri cu putere de decizie și aplicare a legii din Columbia și SUA, avand in vedere asigurarea protectiei cartelului pe care-l conducea și acoperirea activitatilor ilegale in care acesta era implicat, precum și asigurarea legitimitatii banilor proveniti din traficul de droguri, prin introducerea lor in diverse activitati legale derulate in cele doua state. Prin utilizarea acelorași mijloace de presiune, dublate de o serie de asasinate in randul unor politicieni, reprezentanti ai justitiei sau politiști, Pablo Escobar a reușit sa temporizeze adoptarea și punerea in practica a legii care prevedea posibilitatea extradarii in SUA a cetatenilor columbieni implicati in traficul de droguri.
Toate acestea, precum și organizarea și punerea in practica in anul 1989 a unui atentat cu bomba asupra unei curse apartinand liniilor aeriene AVIANCA au determinat o reacție dura din partea autoritatilor columbiene și americane, inceputul ultimei decade a secolului trecut marcand declanșarea unei adevarate vanatori a membrilor Cartelului de la Medellin, care a culminat cu impușcarea lui Pablo Escobar in anul 1993 și destructurarea gruparii pe care o coordona.
Deși nu a existat o legatura directa intre Cartelul de la Medellin și o grupare terorista consacrata, in ultima perioada a existentei sale acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune utilizate, devenise practic o grupare terorista (oficial nu a beneficial de acest atribut), Pablo Escobar fiind un precursor al narco-terorismului, care folosea puterea sa financiara in vederea promovarii și impunerii ambitiilor politice, apeland la practici deosebit de violente, specifice gruparilor teroriste.
Exemplul prezentat se poate constitui intr-un elementul de legatura in evolutia celor doua fenomene infractionale majore, traficul de droguri și terorismul international, spre ceea ce numim, in contextul actual, narco-terorism.
Datele pe care le detinem nu pot sa evidentieze o implicare directa a gruparilor teroriste in toate activitatile specifice traficului de droguri (cultivare, productie, stocare, transport, distributie etc.), existand o serie de particularitati specifice fiecarui caz in parte, dar ne conduc spre dovezi ale existentei unei dirijari a banilor proveniti din traficul de droguri spre gruparile teroriste. Probarea acestei ultime afirmatii este dificil de realizat, fiind practic imposibil de "marcat" banii care provin din traficul de droguri și sunt utilizati de gruparile teroriste, mecanismele fmanciare utilizate pentru aceste operatiuni fiind deosebit de sofisticate, derulandu-se de multe ori cu ajutorul unor sisteme financiare neconventionale (hawala), ce au la baza o serie de traditii, convingeri religioase și simpatii manifestate in plan politico-cultural.
Analizand conexiunile dintre traficul de droguri și terorism este necesar sa evidentiem diferentele pe care le presupune violenta asociata traficului de droguri și cea specifica narco-terorismului. In ceea ce privește violenta generata de traficul de droguri, aceasta se poate manifesta in randul consumatorilor, ca urmare a alterarii functionarii normale a mecanismelor specifice organismului uman, sau are ca tinte pe cei care produc perturbatii de orice fel activitatilor de trafic propriu-zise (Productia, transportul, distributia etq.) ambele directii de manifestare (conflicte intre toxicomani, conflicte intre grupari rivale, conflicte intre traficanti și autoritati etc.) fiind intalnite zilnic, la vedere, și afectează la scara mica ambientul social. In opozitie cu această situatie, terorismul presupune actiuni violente, motivate public, premeditate, cu impact major asupra ambientului social și sunt indreptate asupra unor ,,tinte necombatante", cei care le pun in practica fiind, in cele mai multe cazuri, "invizibili".
Daca implicarea grupanlor teroriste in toate etapele ce definesc traficul de droguri este aproape exclusa, se constata ca acestea pot fi prezente mai mult inceeace inseamna asigurarea unei protectii in legatura cu transportul drogurilor, depozitarea temporara, tranzitarea unei anumite regiuni, activitatea de productie in locatiile special amenajate, distributia într-o anumita regiune etc.. Dupa cum se poate constata, acest gen de activitati nu presupune manipularea drogurilor, dar sunt activitati care, in baza unor taxe de protectie, pot asigura fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata în discuție.
0 alta modalitate practicata degruparile teroriste pentru obtinerea fondurilor necesare o constituie perceperea de taxede la conationali sau simpatizati care sunt implicați in traficul de droguri, in schimbul trecerii sub tacere a acestor activitati (mai ales in situatiile in care traficantii se afla in afara teritoriului national), situatie ce nu implica efectiv gruparea terorista respectiva in derularea traficului de droguri.

De asemenea, liderii unor grupari implicate în traficul de droguri pot decide să sustina financiar activitatile unor grupari teroriste care lupta pentru o cauza împartașita și de traficanti, legatura fiind de natura ideologico-culturala.
In acest context, devine din ce în ce mai clar faptul ca elementul de legatura dintre traficul de droguri și terorism ramane banul, dezvoltarea unor conexiuni de profunzime între cele doua fenomene infractionale intrând in domeniul cazurilor particulare.
Un exemplu în acest sens îl constituie activitatile gruparilor insurgente din Columbia și Burma, Armata Forțelor Revolutionare din Columbia (FARC) și, respectiv, United Wa State Army (UWSA), care provin din structuri politice de orientare socialista, ce au activat legal in tarile respective. În prezent acestea, fiind în afara legii, lupta impotriva autoritatilor pentru instaurarea unei noi puteri politice, deruland activitati armate, inclusiv din cele specifice arsenalului gruparilor teroriste, avand ca principala sursa de finantare traficul international de droguri in care sunt implicate in mod activ.
0 alta situatie este cea a gruparilor teroriste care activeaza In Orientul Mijlociu (HAMAS, HEZBOLLAH etc.), fara a exista dovezi concludente privind implicarea lor in traficul international de droguri, dar care folosesc ca surse de finantare fonduri ce provin, in mod direct sau indirect, din traficul de droguri, legaturile stabilite în plan ideologic și culturar intre liderii acestora și cei ai unor grupari implicate în traficul de droguri fiind determinante.
În mod asemanator a fost finantat și Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), mișcare politica revoluționara a etnicilor kurzi înfiintata în anul 1974, care, în perioada anilor '80, a initiat o serie de activitati teroriste, existand indicii ca finantarea acestora a fost sustinuta de puternicele familii kurde implicate in traficul international cu heroina, mare parte a membrilor acestora fiind simpatizanți ai PKK, dar nu participau direct la derularea activitatilor teroriste.
Complexitatea situatiei din Afganistan și faptul ca o serie de exponenți ai gruparii teroriste condusa de Osama bin Laden și-au gasit adapost in regiune au determinat pe multi sa afirme ca teroriștii sunt implicați în traficul cu heroina afgana pentru a-și asigura fondurile necesare existenței și continuarii luptei pentru cauza pe care au adoptat-o. La aceasta a contribuit și faptul ca guvernul afgan nu reușește sa exercite un control real și eficient asupra intregului teritoriu, in anumite regiuni autoritatea liderilor religioși fiind mult mai puternica, in contextul in care o parte dintre aceștia au legaturi directe cu traficantii de droguri.

Prin urmare, au existat voci care au sustinut faptul ca Afganistanul este un Darco-stat, aspect supradimensionat, in contextul in care guvernul afgan a intreprins o serie de masuri, fara precedent pe linia asigurarii stabilitatii interne a statului și a instaurarii ordinei de drept, procese aflate in curs de derulare, care presupun in mod obiectiv și o serle de compromisuri, eradicarea culturilor de mac și stoparea traficului cu heroina fiind deziderate cu un orizont temporar indepartat.
Amploarea acestor activitati justifica temerile comunitatii internationale, fiind evident ca banii proveniti din droguri joaca un rol important in sustinerea luptei intreprinse de diverse grupari locale impotriva guvernului afgan și a prezentei militare strmne, in contextul in care acestea nu dispun practic de prea multe alternative de finantare. Se estimeaza ca la nivelul anului 2003, gruparile care desfăsurau actiuni armate pe teritoriul afgan, multe avand exponenti ai talibanilor sau ai gruparii al-Qaida, au beneficiat pentru propria finantare de peste 150.000.000 $ proveniti din traficul de droguri.
Nu exista date certe cu privire la implicarea acestor grupari in traficuf de droguri, dar serviciile de informatii britanice și americane au obtinut o serie de elemente care certifica existenta unor legaturi stabile, bine conturate, intre exponentii acestor grupari și liderii celor implicate in traficul de droguri, aspecte1e ideologico-culturale fiind determinante in initierea și mentinerea lor. Tot in plan informativ s-a conturat faptul ca nationalistul afgan Haji Juma Khan este principalul coordonator al traficului cu heroină afgană dispunand de o infrastructura care-i permite sa traficheze heroina, prin Pakistan, spre principalele piete europene și sa furnizeze arme gruparilor teroriste care actioneaza pe teritoriul afgan, aflandu-se in legătura directa cu liderii acestora.
Aspectele prezentate vin sa confirme faptul ca traficul de droguri poate constitui una dintre principalele surge de finantare a terorismului international, dar nu existș dovezi evidente privind implicarea gruparilor teroriste in traficul de droguri. Elementul de legștura intre traficantii de droguri și teroriști ramane banul, modalitatile in care se realizeaza efectiv finantarea acestora din urma fiind de o mare diversitate și complexitate, proces in care spalarea bani lor proveniti din vanzarea drogurilor joaca un rol deosebit de important.

Finantarea gruparilor teroriste se poate realiza fie direct, cu bani proveniti din activitati specifice criminalitatii organizate, dintre care traficul de droguri și perceperea unor taxe de protectie sunt dintre cele mai reprezentative, fie cu bani rezultati din activitati legale amorsate și intretinute in multe situatii cu bani obtinuti ilegal in urma unor activitati de natura criminala, precum și din donatii ale unor simpatizanti.
Trebuie avut in vedere faptul ca finantarea unei, actuni teroriste nu presupune sume foarte mari de bani (actiunea din 11 septembrie 2001 nu a ridicat costurile 13 mai mult de 500.000 $), dar finantarea unei grupari. teroriste presupune existenta unor importante sume de bani care sunt dirijate pentru organizarea activitatilor, recrutarea de noi membri, antrenarea și echiparea acestora și, in final, finantarea operatinilor. In paralel, marile grupari teroriste investesc importante sume de bani in campanii mediatice, actiuni de influentarea unor lideri politici și derularea unor proiecte in plan social menite sa atraga noi simpatizanti.
In acest context, gruparile criminale sunt permanent preocupate pentru a gasi surse de finantare cat mai stabile, un rol important in aceasta directie jucandu-l derularea directa, dar mai ales prin intermediari (simpatizanti), a unor activitati economice care sa le asigure veniturile necesare și sa mascheze provenienta initiala a banilor rezultati ,din activitati ilegale. Pentru aceasta gruparile teroriste apeleaza la expeti financiari care activeaza in cadrul unor firme special create, deruland o serie de tranzactii prin intermediul mai multor firme fantoma, ceea ce le asigura introducerea banilor in circuitul legal. Tot prin intermediul acestor firme sunt reciclati și banii obfinuti de gruparile teroriste in urma unor donatii venite de la simpatizanti sau a colectarii unor taxe de protectie, casele de schimb valutar aflate sub controlul direct sau indirect al gruparilor teroriste jucand un rol deosebit de important in aceste activitati.

0 alta practica pentru efectuarea unor plati, uzitata mai ales in Orientul Apropiat și cel Mijlociu, vizeaza folosirea sistemelor financiare informale (hawala), care se bazeaza pe existenta unui lant de brokeri ce realizeaza tranzactii cu bani, cash in baza unor conventii preexistente, intre aceștia fiind stabilita și indelungata cooperare bazata pe relații de incredere ce ține, in general, de legaturile de rudenie dintre ei. De asemenea, pot fi folosite și bancile islamice, care opereaza mai ales in Asia și Africa, a căror functionare are la baza strict legea islamică ceea ce implica inexistenta unor norme de prevenire a spalarii banilor și a controalelor executate de autoritatile fiscale ce opereaza in aceasta directie.
Intrcat, la nivel international, au fost declanșate o serie de mecanisme menite sa identifice și sa blocheze sursele de finanșare a gruparilor teroriste, acestea incearca sa se deșeze cat mai mult de activitatile ilegale care pot intra in vizorul autoritaților, sens in care apeleaza la intermediari, mai ales din randul simpatizantilor conationali care locuiesc de mai multa vreme in strainatate și nu au intrat in nici un fel in atentia autoritatilor.
Acest aspect de relativa noutate ingreuneaza și mai mult sarcina autoritaților pe linia depistarii și blocarii surselor de finantare a gruparilor teroriste, devenind din ce in ce mai clara necesitatea derularii unor actiuni de cooperare la nivel regional și international, sustinute de apbrtul discret, dar eficient, al serviciilor de informații.
Aspectele prezentate in cadrul acestei lucrari au incercat sa evidentieze principalele repere ce definesc cadrul de manifestare al traficului și consumului de droguri in actualul context socia-politic international.

Incercarile de limitare și chiar interzicere a productiei și consumului de droguri a intampinat o serioasa opozitie determinata atat de considerente de ordin cultural, cat mai ales de considerente de ordin economic, satisfacerea cererii și valorificarea ofertei determinand aparitia primelor nuclee ale gruparilor crișnale spșializate In traficul de droguri. Masurile cu privire la traficul și consumul de droguri, adoptate treptat, la nivel regional $i ulterior international, de autoritatile din majoritatea statelor lumii, au determinat, pentru punerea lor In practica, crearea unei adevacate infrastructuri institutionale și dirijarea unor importante fonduri pentru functionarea acesteia, putandu-se vorbi la ora actuala de un adevacat razboi declanșat impotriva traficului și consumului de droguri.
Rezultatele tuturor acestor masuri sunt greu de evaluat, in ciuda unor succese de moment, fenomenele traficului și consumului de droguri derulandu-se in continuare cu intensitate crescuta, eliminarea unor furnizori de droguri de pe pietele internationale ale toxicomanilor generand, pentru satisfacerea cererii, aparitia altora sau intensificarea activitatii celor deja existenti.

Cateva exemple in acest sens vizeaza mutatiile survenite in ceea ce privește productia de heroina in state cu traditie in domeniu, precum Tailanda și Pakistan, scaderea nivelului acesteia ca urmare a masurilor dure adoptate de autoritatile locale, cu sprijin international, fiind compensata de creșterea productie in Afganistan și mentinerea la un nivel ridicat in Burma. 0 situatie asemanatoare se intalnește și in America de Sud, unde scaderea productiei de cocaina in Bolivia și Peru, determinata de masurile intreprinse de autoritati, a fost compensata de creșterea acesteia in Columbia, dar și de aparitia unor mici producatori in tarile vecine care anterior nu erau cunoscute in acest domeniu. Acolo unde aceste compensari nu s-au putut face printr-o contrabalansare a productie la nivel regional, a aparut in mod natural, guvemata de legea cererii și ofertei, alternativa drogurilor sintetice.

In fapt, toate aceste contrabalansari asigura la nivel global o pastrare a echilibrului dintre cerere și oferta, in conditiile in care interesele de natura financiara ce se regasesc in spatele traficului de droguri determina exercitarea unor presiuni deosebite pentru perpetuarea fenomenului. In aceste conditii se ridica din ce in ce mai des problema eficientei luptei impotriva traficantilor de droguri, in contextul in care, eradicarea fenomenului s-ar realiza de la sine daca ar disparea cererea. Sigur ca aceasta solutie este imposibil de materializat, dar in ultimii ani, la nivel international, s-a alocat o tot mai mare atentie, precum și fondurile necesare, diminuarii cererii de droguri la nivel mondial, un rol important in acest sens avandu-l educatia populatiei, in general, și a consumatorilor de droguri in particular.
0 solutie mult mai indrazneata, insa, incepe sa se intrevada din ce in ce mai mult și vizeaza abordarea intr-o maniera mult mai relaxata din punct de vedere legal a consumului unei anumite categorii de droguri, asemanator consumului de alcool și tutun. Aceasta solutie vizionara capata din ce in ce mai multi adepti, mai ales la nivel european, "modelul olandez" fiind tot mai des evocat ca o reușita in domeniu.
Un prim pas in aceasta directie l-a constituit impartirea drogurilor in doua mari categorii - droguri putemice și droguri ușoare, functie de efectele pe care le genereaza asupra organismului uman și inducerea starii de dependenta. 0 prima consecinta a acestui demers a constituit-o faptul ca, din punct de vedere al raspunderii penale, in multe state europene, consumul individual de droguri ușoare, cu referire expresa la consumul de cannabis, beneficiaza de o oarecare toleranta, mergand pana la permiterea consumului in locatii și conditii bine definite, in tari precum Olanda, Elvetia, Marea Britanie etc..
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.