Muzica secolului X X

5x puncte

categorie: Muzica

nota: 9.48

nivel: Gimnaziu

Expresionismul muzical se manifesta in doua mari directii: una, cunoscuta drept Școala dodecafonica (sau Noua Școala Vieneza), reprezentata de Arnold Schonberg, Alban Berg, Anton Webern, cealalta reprezentata de Igor Stravinski in perioada rusa. Muzica expresionista exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta, cu extraordinara forta, de foarte multe ori, latura agresiva, violenta a nat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Muzica secolului X X

Expresionismul muzical se manifesta in doua mari directii: una, cunoscuta drept Școala dodecafonica (sau Noua Școala Vieneza), reprezentata de Arnold Schonberg, Alban Berg, Anton Webern, cealalta reprezentata de Igor Stravinski in perioada rusa. Muzica expresionista exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta, cu extraordinara forta, de foarte multe ori, latura agresiva, violenta a naturii umane. Toate acestea se regasesc intr-un limbaj muzical in care melodia este fragmentata, intensitatile sunetelor trec prin contraste violente disonantele sunt prezente si puternice.

Absenta ordinii impuse de sistemul tonal si atractiile tonale, a dat nastere atonalismului. Compozitorii se orienteaza catre instrumentele de percutie, pe care le foloseste de asa manira incat sa se obtina o tenta grosiera a sunetului, ce vizeaza zgomotul. Melodia isi afla acum disocierea si dispare in masa sonora amorfa.

Arnold Schonberg
(1874 – 1951)

S-a nascut la Viena si este cunoscut drept creatorul Noii Școli Vieneze, adept fiind si promotor al dodecafonismului, atonalismului si serialismului. Discipolii sai, Alban Berg si Anton Webern, au dezvoltat si perfectionat acest sistem care a directionat creatia compozitorilor de avangarda ai secolului al XX-lea. A fost profesor de compozitie la Viena, Boston, New York si Los Angeles. Din creatia sa amintim opera intr-un act pentru un personaj „Asteptarea” (1909), opera „Pierrot Lunaire” (1912), lieduri, piese pentru pian, „Cvartet de coarde”, „Varatiuni pentru orchestra” (1928).

Neoclasicismul muzical

Ca o reactie la avangarda muzicala, mereu in cautarea unor noi si revolutionare tehnici compozitionale, a unor efecte sonore socante si adeseori zgomotoase, unii compozitori s-au reindreptat catre traditia melodiei si a formei clasice. In acest sens, muzica franceza este marcata de activitatea componistica a reprezentantilor Grupului celor sase (din care faceau parte Georges Auric, Francis Poulenc, Arthur Honneger, Darius Milhaud), iar cea rusa de aceea a lui Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Dmitri Șostakovici, Aram Ilici Haciaturian. Acestora li se alatura romanul George Enescu, germanul Carl Orff, ungurul Bela Bartok.

Igor Stravinski
(1882 – 1971)

Unul dintre reprezentantii de marca a muzicii ruse, Stravinski s-a format la Universitatea din Sankt Petersburg, sub indrumarea lui Rimiski – Korsakovn (orchestratie si compozitie), lucru ce i-a marcat profund viitorul carierei sale. Serghei Diaghilev i-a fost alaturi la realizarea frumoaselor balete „Pasarea de foc”, „Ritualul primaverii”, „Petruska”. Stravinski a mai scris Simfonia in mi bemol, operele „Privighetoarea”, „Maura”, opera – oratoriu „Oedipus Rex”, cantate, simfonii, concerte, piese instrumentale camerale.

Aram Ilici Haciaturian
(1903 – 1978)

Armean de origine, cu o forta creatoare exceptionala, profesor de compozitie la Conservatorul moscovit, Haciaturian a adus in prim planul muzicii ruse vitalitatea impetuoasa a folclorului tinuturilor lui natale. Baletele „Gayaneh” si „Spartacus” sunt foarte iubite de marele public. Cele doua mari concerte ale sale, pentru vioara si pentru pian, uimesc prin siguranta liniilor muzicale, expresivitatea masiva a inlantuirilor sonore. Este autor al Muzicii pentru clarinet si orchestra (dedicat clarinetistului Benny Goodman, in 1967), autor de sonate pentru pian, pentru vioara, muzica de filme.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Muzica

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.