Mutatii si cautari teatrale postbelice

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.70

nivel: Facultate

Individualul si socialul se lupta in el"), vorbeste despre umanismul sau profund ("in strafunduri, se intinde campia eterna a infratirilor omenesti"), sesizeaza dialectica interna a dramelor sale ("E desigur un entuziasm al puterii singure si neinduplecate in conceptia lui Ibsen. Intuitia sa il duce insa pana in centrul de unde sociabilitatea omeneasca trimite fluidul gravitatii sale. De aci, Ibse[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mutatii si cautari teatrale postbelice

Individualul si socialul se lupta in el"), vorbeste despre umanismul sau profund ("in strafunduri, se intinde campia eterna a infratirilor omenesti"), sesizeaza dialectica interna a dramelor sale ("E desigur un entuziasm al puterii singure si neinduplecate in conceptia lui Ibsen. Intuitia sa il duce insa pana in centrul de unde sociabilitatea omeneasca trimite fluidul gravitatii sale. De aci, Ibsen nu mai poate trage toate concluziile entuziasmului sau.

Ibsen contra Ibsen. Conceptia sa isi primeste caracterul de la o renuntare")[7]. Fara sa o spuna explicit, Vianu urmareste o situatie si o atitudine umana care defineau, pentru el, actualitatea lui Ibsen in acel moment istoric. Altii au alte puncte de vedere: pentru Busuioceanu, Ibsen este un exemplu al trecerii la dramatismul obiectiv. In alt periodic, spectacolul da prilejul lui B. Fundoianu de a refuza "reprezentarea critica, logica, clara" a unei lumi in care este inabusit de subconstient, nu esti liber" si de a opune eroi "fara contur", "automatele" lui Maeterlinck, eroilor crezand in libertatea vointei, de aceea, "putin ridiculi"[8]din piesele ibseniene.

Intr-un studiu publicat dupa premierele cuJohn Gabriel Borkmann siRata salbatica . Alice Voinescu sustine relatia dintre vointa necesara eroului si "metoda de estetizare proprie dramei", care este actiunea. Se apara credinta intr-un teatru cu "inraurire asupra moralitatii unei societati" prin "estetizare", "idealizare", naturalismul fiind "dizolvant al umanitatii", pentru ca aduce "nu un tablou al omeniei, ci o copie fotografica a unor clipeneesentiale si trecatoare din animalitatea omeneasca"[9].

Noile prospectari si exigente critice care intervin in viata noastra teatrala postbelica sunt alimentate si sprijinite de informatiile despre spectacolele marilor regizori si framantarile artistice din alte tari. Dorinta de a fi la curent cu problemele si realizarile scenelor europene, necesitatile de cunoastere si asimilare se regasesc ca preocupari obisnuite si argumentate in presa vremii. Regizorul T. Simionescu - Ramniceanu socoate ca nu este timp pentru lamentari, oricat de mare ar fi distanta dintre arta spectacolelor noastre si "minunatiile scenice realizate aiurea de catre rusi, francezi, germani etc.".

In sfarsit, se crede, a venit ceasul recuperarilor si solutiilor operative urmarind, printr-o reorganizare de amploare, permanentizarea valorilor de expresivitate teatrala moderna, obtinute izolat, discontinuu altadata. O prima masura ar fi recunoasterea rolului creator si animator, nu numai coordonator, al regizorului, autor plurivalent al spectacolului, de la care se pretinde originalitate, gust, competenta.

Ceea ce s-a realizat in alte parti, se datoreste acordarii unui statut deartist regizorului, fara care in viitor, "e cu neputinta a face arta scenica - teatru adevarat"[10]. ReluandScrisorile catre actorul X (inRampa , 1919), Al. Davila vorbeste despre perfectiunea ansamblului si unitatea de conceptie artistica, remarcate in spectacolele lui Irving, Antoine Reinhardt. Mai ales despre Reinhardt, dar si despre Gemier, Copeau, Craig, Lugne-Poe, Fuchs, Appia se scrie frecvent.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.