Munca si stresul

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Munca si stresul

R. Lazarus ºi S. Folkman, în 1984, în lucrarea "Stress, Appraisal and Coping", aratã cã pãrerile despre control sînt diferite ºi conforme cu modelul de stres psihologic al unei persoane, model dependent cle gradul în care o persoanã se simte provocatã sau ameninþatã de cerinþele vieþii. Un simþ al ameninþãrii intervine atunci cînd o persoanã se îndoieºte de abilitatea ei de a învinge cerinþele importante ale vieþii. Dacã o persoanã este ameninþatã, este de aºteptat sã devinã anxioasã sau îngrijoratã. Pe de altã parte, intervine un simþ al controlului cînd ea crede cã poate, cu un efort considerabil, sã conducã solicitãrile vieþii ºi se centreazã pe ele ca sã facã experienþa plãcutã.

Totuºi, Lazarus ºi Folkman au scos în evidenþã faptul cã existã perioade cînd credinþa în controlul personal poate spori simþul ameninþãrii. Astfel, o mamã care doreºte sã preîntîmpine neajunsurile financiare prin luarea unei slujbe întregi, este în situaþia de a-ºi pãrãsi copiii în instituþii de îngrijire; ea poate gãsi acest stil de viaþã foarte stresant în condiþiile în care crede cu fermitate cã "locul mamei este în casã" sau cã relaþiile ei cu copiii se vor deteriora dacã sînt daþi altora spre îngrijire.

Lazarus ºi Folkman subliniazã faptul cã anumite scopuri ale controlului pot coexista, acoperind atît circumstanþele externe, cît ºi stãrile interne - cle exemplu, schimbînd condiþiile externe, tolerînd durerea, controlînd reacþiile, pãstrînd imaginea de sine ºi menþinînd morala.

Astfel, oamenii pot încerca sã armonizeze cerinþele muncii plãtite ºi ale celei fãcute acasã, în gospodãrie ca sã sporeascã propriie resurse. De exemplu, ei pot delega responsabilitãþi, în felul acesta renunþînd la un anume contro, dar, in acelaºi titnp, conducînd la indeplinirea unor sarcini necesare. Alþii pot încerca sã-ºi schimbe propriile scopuri - de exemplu, ei pot învãþa sã tolereze gospodãria (casa) mai în dezordine sau sã coboare aspiraþiile profesionale. Deºi ei pot sã nu realizeze acest lucru, strategiile de a depãºi dificultãþile reprezintã forme diferite de exercitare a controlului.

In general deci, pare cã un simþ al controlului personal poate ajuta oamenii sã depãºeascã greutãþile ºi sã se bucure de echilibrarea muncii plãtite cu cea de acasã. Pe de altã parte, poate fi foarte demoralizant sã descoperi cum, contrar principalelor noastre expectaþii ºi ale a1tora, nu putem stãpîni cerinþele vieþii. Unele din cerinþele "dificile" pot fi cele pe care le producem singuri. Modificîndu-ne scopurile, stabilind prioritãþi ºi delegînd responsabilitãþi, putem reduce presiunile exercitate asupra noastrã ºi, plini de speranþã, sã menþinem un simþ al controlului ºi deci al confortului psihic.

« mai multe referate din Psihologie