Morometii

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.20

nivel: Gimnaziu

Marin Preda debuteaza în 1941 cu o schiță în ziarul „Timpul”, iar debutul în volum se produce în 1948 cu „Întâlnirea dintre pământuri”, care cuprinde o serie de nuvele ce constituie un fel de exerciți preliminare pentru romanul „Moromeții”(vol I), publicat în anul1955 și care marchează un eveniment important în evoluția literaturii noastre postbelice.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Morometii

Marin Preda debuteaza în 1941 cu o schiță în ziarul „Timpul”, iar debutul în volum se produce în 1948 cu „Întâlnirea dintre pământuri”, care cuprinde o serie de nuvele ce constituie un fel de exerciți preliminare pentru romanul „Moromeții”(vol I), publicat în anul1955 și care marchează un eveniment important în evoluția literaturii noastre postbelice.

...

Ilie Moromete, în ciuda numărului mare de personaje și a puternicei lor individualități, se detașează net de acestea, deoarece el este personajul principal, întregul volum întâi fiind, în esență, romanul vieții sale și al familiei pe care o conduce. El tronează olimpian, autoritar, asupra întregului clan, până în momentul în care apar fisurile în relațiile de familie. Și atunci însă rămâne în prim-plan, prin încercările sale disperate de a salva ce se mai poate salva, prin gândurile și prin frământările sale.

Totodată, ca individualitate aparține colectivității sătești, dar el o domină prin calitățile sale, care-l așează deasupra celorlalți și care sunt apreciate de către mulți dintre consăteni.

Înzestrat cu o inteligență nativă, Ilie Moromete stăpânește cu o artă desăvârșită disimulația, la care apelează atunci când vrea să se apere, evitând un răspuns tranșant, așa cum procedează Bălosu, care-l întreabă dacă mai vinde salcâmul.

Când devine bănuitor, știe prin insistență să continue dialogul și să smulgă de la interlocutor și alte amănunte care să-l edifice asupra presupunerilor sale. Astfel conversează și cu Scămosu, de la care află, până la urmă, de hotărârea fiilor săi de a fugi de acasă.

El este un visător, un contemplativ, în ultima instanță un utopic, dar când își vede liniștea amenințată și credința în statornicia proprietății spulberată, devine impulsiv, brutal, amenință, țipă: „-Taci! strigă deodată Moromete și în aceeași clipă ridică pumnul. Taci din gură! Aproape că urlă el schimonosit groaznic la față. Vă omor dacă nu tăceți din gură!”

Izvorât tot din inteligență este și umorul personajului, la care apelează și în momentele de criză sufletescă, în felul acesta suferința devenind mai insuportabilă: „Să fugă de acasă! De ce asta? Nu i-am lăsat eu să facă ce vor? Absolută, absolută libertate le-am lăsat! Dacă veneau și-mi spuneau: *Mă, noi vrem să fugim de-acasa*, crezi că i-aș fi împiedicat eu, Scămosule? *De ce să fugiți, frățioare?le-aș fi spus. Încet nu puteți să mergeți?

Această replică, dincolo de umorul ei, exprimă și credința lui Moromete în posibilitatea comunicării, pe care însă băieții au ignorat-o.

Finalul operei aduce în prim-plan un Ilie Moromete răvășit sufletește, deoarece drama lui s-a consumat și de aceea se scufundă în muțenie, rămâne trist, singur și îngândurat: „Moromete nu mai fu văzut stând ceasuri întregi pe prispă sau la drum pe stănoagă. Nici nu mai fu auzit răspunzând cu multe cuvinte la salut. Nu mai fu auzit povestind. Din Moromete cunoscut de ceilalți rămăsese doar capul lui de humă arsă, făcut odată de Din Vasilescu și care acum privea însingurat de pe polița fierăriei lui Iocan la adunările care încă mai aveau loc în poiană”.

Complexitatea personajului este evidențiată, în primul rând, prin felul său de a vorbi. Exprimarea sa este spontană, colorată și nuanțată, iar Ilie are plăcerea conversației pe care o poartă cu o mare artă. Limbajul lui are marcă oralității – interjecții, vocative, construcții interogative și exclamative – prezente din abundență în dialogul purtat cu celelalte personaje: „Spune, Scămosule!Ce zici că știa al lui Cătănoiu?”; „Băieții mei! Exclamă Moromete cu un glas de parcă n-ar fi știut că avea băieți”; „Da, am terminat... Tu mai ai, mă Bălosule?” etc.

Apoi însușirile sale, stările-i sufletești sunt puse în evidență și prin precizările pe care le face autorul referitor la fizionomia personajului sau la felul său de a vorbi: „îl găsi în aceeași nemișcare, cu fruntea în pământ țeapăn și sumbru. Fața-i se negrise și în cele câteva minute parcă și slăbise, parcă se ascuțise și se subțiase”; „adăugă Moromete cu jale și tristețe [...] cu o jale și o tristațe aproape duioasă, nepământească.”; „urlă el schimonosit groasnic”etc.,

În al treilea rând, relațiile cu celelalte personaje evidențiază și ele trăsăturile lui Moromete. Față de copii este autoritar, dar aceștia nu-i înțeleg sau nu vor să-i înțeleagă adevăratele intenții. Bălosu vrea să profite, însă Ilie nu vrea să-i dea sadisfacție, iar lui Scămosul îi stârnește neliniștea prin coportarea sa ciudată.

Acest univers rural, frământările oamenilor și relațiile dintre ei sunt puse în evidență de autor prin folosirea și îmbinarea modurilor de expunere. Narațiunea este densă, cuprinzăptoare, reliefând totalitatea aspectelor dinlumea satului. Pretutindeni se face auzită vocea naratorului care caracterizează acțiunile, gesturile sau stările personajelor ori își exprimă punctul de vedere în legătură cu faptele narate.

Pasajele narative sunt întrerupte de dialog sau de monolog. Dialogurile sunt de o varietate uimitoare, pentru că ele exprimă nu numai felul de a vorbi al personajelor, dar și psihologia lor, starea sufletească în funcție de evenimente. De aceea, ele sunt când tensionate, aprige, dure, când ironice sau solemne, insinuante sau directe, căci personajele lui Preda au plăcerea și vocația comunicării, simt nevoia să întrebe, să investigheze, să afle, să se destăinuie. Monologul interior intervine în momentele de derută și de profundă tensiune sufletească ale eroilor, pentru că atunci ei caută răspunsuri la probleme capitale, la frământărilor lor meditând în singurătate.

Descrierea este și ea prezentată în zugrăvirea unor scene de familie sau a vieții rurale, a comunității sătești în general, Marin Preda dovedindu-se un cunoscător profund al acestor aspecte.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.