Momentele subiectului in nuvela La hanul lui Manjoala

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Momentele subiectului in nuvela La hanul lui Manjoala

Tema nuvelei ilustreazã mitul folcloric al vrãjitoarei malefice, care-i intoarce din cale tulburndu-le minþile, scoþand la suprafaþã dorinþe ascunse, dare care, odatã ieºiþi din cercul magiei diavoleºti, ºi reiau fãgaºul normal al vieþii.

Aceasta opera este strucurata pe momentele subiectului astfel ca in EXPOZITIUNE Personajul-narator, in ipostaza cãlãtorului, se indreaptã cãtre Popeºtii-de-sus, la polcovnicul Iordache, unde socoteºte cã va ajunge in jurul orei zece.Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateazã propriile reflecþii privind cãlãtoria prin intermediul monologului interior ºi a stilului indirect liber.Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare panã la destinaþie, in formularea concluziei cã a „cam intrziat..trebuia sã plec mai devreme..” ºi a speranþei cã polcovnicul l va aºtepta totuºi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor ºi impreunã cu expresiile din limba vorbitã,creeazã stilului o oralitate sugestivã.

Cãlãtorul zãreºte „ca la o bãtaie de puºcã” luminile hanului lui Manjoalã si isi aminteºte cã omul murise de vreo cinci ani lãsãnd afacerile nevestei sale, Manjãloaia, o „femeie zdravãnã”,pe care gura lumii o bãnuia de farmece.Se manifestã aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de la el la alþii.

Intmplãrile scapã logicii fireºti-planului real- ºi se inscriu intr-un cadru fantastic.In evocarea intmplãrii,cand hanul este jefuit de doi talhari, iar imediat ce Manjãloaia a strigat „Hoþii..!” au ºi apãrut in uºã subprefectul cu mai mulþi indivizi, naratorul-mesager este aparent obiectiv realiznd o „povestire in ramã”.

Din secvenþa urmãtoare, cand ilustreazã planul real, personajul-narator devine actor al acþiunii, descriind cu detalii aglomeraþia de la han, in curtea cãruia poposeau sã se odihneascã chirigii, avand cãruþele incãrcate cu cherestea ori cu porumb.
Dand calul unui argat, cãlãtorul este intmpinat cu bucurie de cucoana Marghioala:”-Bine-aþi venit, coane Fãnicã”, fiind ºi singura datã cand se specificã numele personajului;aceasta constituind INTRIGA.

Din DESFASURAREA ACTIUNII aflam ca ea dã poruncã sã-i aºeze masa in odaie ºi cãlãtorului i se pare mai frumoasã ca niciodatã.O ºtia de cand era copil, dar intre timp crescuse, se fãcuse un „tanãr curãþel ºi obraznic, mai mult obraznic dect curãþel” ºi indrãzneºte sã o ciupeascã ºi sã-i spunã ce ochi frumoºi are.Este ºi prima sugerare a tentaþiei la care este supus omul de cãtre forþele malefice.Spre surprinderea acestuia, cocoana Marghioala ºtia cã el trebuia sã se logodeascã ºi-l mustrã pentru obrãznicie.Odaia in care il duce hangiþa este curatã ºi cochetã, totul este „alb ca laptele”, miroase a mere ºi a gutui.

Aºezandu-se la masã tanãrul vrea sã se inchine dar observã cã nu exista nici o icoanã in incãpere, despre care hangiþa ii spune cã nu ar folosi la nimic.Cand acesta ºi face cruce izbucneºte un rãcnet de sub masã ºi el crede cã a cãlcat pe un cotoi bãtran care se afla sub masã, iar cocoana se repede si deschide uºa ca sã iasã afara „cotoiul supãrat”, dar aerul rece stinge lampa.Credinþele populare spun cã pisica neagrã este una din infãþisãrile pe care le ia diavolul, iar graba cu care femeia ii deschide uºa insinueazã un prim element al vrãjitoriei.In intuneric,tanãrul incepe s-o mangie ºi sã o sãrute pe hangiþã, dar ii intrerupr jupaneasa, care aduce tava cu mancare ºi o lumanare.

Mancarea gustoasã ºi vinul ii dau bãrbatului „un fel de amorþealã pe la incheiaturi,insã cand aflã cã afara a inceput viscolul el se dezmeticeºte brusc ºi intrã in realitate.Argaþii se culcaserã ºi ieºind pe prispa hanului, vede cu ingrijorarea cã este „o vreme vajnicã” iar in vãzduh „urla vantul nebun”.Deºi cocoana Marghioala incearcã sã-l convingã sã nu plece, acesta se duce ºi ºi ia un argat din grajd ºi lundu-ºi rãmas bun o intreabã pe hangiþã cat are sã-i achite iar aceasta ii zice cã va achita cand se va intoarce, sugerand noi elemente ale colaborãrii femeii cu forþele malefice.

PUNCTUL CULMINANT il constituie plecarea tanarului de la han.Atunci vraja cucoanei incepe sa-si faca efectul si cum iese afara un ger aprig il mistuie pe Fanica.
Intmplãrile care urmeazã intrã intr-un cadru fabulos, tanãrul incepe sã simtã „durere la cerbice, la frunte ºi la tample fierbinþealã ºi bubuituri in urechi”, gandindu-se cã bãuse prea mult ºi regretand cã pãrãsise hanul in aceea searã. « mai multe referate din Romana