Modul de functionare al sistemului educational

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Modul de functionare al sistemului educational

Referat despre Modul de functionare al sistemului educational
1. Educaþia formalã : pune accent pe funcþia culturalã ºi cea instructiv-formativã. Se caracterizeazãprin faptul cã are loc într-un cadru instituþionalizat (grãdiniþã, ºcoalã, universitate), special organizat în acest sens, cu un personal pregãtit pentru a desfãºura procesul instructiv-educativ.

2. Educaþia informalã se referã la experienþele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate ºi conduc cãtre o învãþare informalã. Când aceste ”experinþe sunt interpretate de cãtre cei mai în vârstã sau de cãtre membrii comunitãþii ele se constituie în educaþie informalã. Educaþia informalã este procesul care se întinde pe toatã durata vieþii, prin care individul dobândeºte informaþii, îºi formeazã priceperi ºi deprinderi, îºi structureazã convingerile ºi atitudinile, se dezvoltã,

3. Educaþia nonformalã este definita ca “orice activitate educaþionalã, intenþionatã ºi sistematicã, desfãºuratã de obicei în afara ºcolii tradiþionale.

Raportate una la cealaltã, toate au asemanari si deosebiri : educaþia formalã ºi educaþia nonformalã se regãsesc fiecare într-un cadru instituþionalizat, stucturat ºi organizat din punct de vedere pedagogic, deosebindu-se prin formele ºi modalitãþile lor de realizare. Mai puþin structuratã ºi organizatã din punct de vedere pedagogic, educaþia informalã este situatã în afara unui cadru instituþional de tip ºcolar. Asemanarea cea mai imortanta fiind ca toate presupun educarea individului.

Educatorul ºtie ce urmãreºte a obþine la nivelul sistemului psihocomportamental al educatului si are cel mai mare rol in educarea acestuia. Educatorul trebuie sa inteleaga, sa stie ca fiecare copil e diferit, fiecare are propia lui ratiune si ca orice copil daca este educat cum trebuie si inteles poate sa insuseasca cunostintele necesare. La replica posibila ca exista “ capete stupide “ care nu sunt in stare sa invete nimic, Comenius raspunde: “ E indoielnic sa existe o oglinda atat de murdarita, incat sa nu reflecte totusi imagini intr-un fel oarecare; e indoielnic sa existe o tabla atat de zgrunturoasa incat sa nu putem scrie totusi ceva pe ea.

Daca se intampla insa ca oglinda sa fie plina de praf sau de pete, inainte de a ne folosi de ea trebuie s-o stergem, iar o tabla prea zgrunturoasa trebuie s-o dam la rindea.”. Cuvintele acestea ar trebui sa inspire un educator sa fie baza educarii atunci cand incepe un ”nou drum” in educarea unui copil.

Individul(educatul) este dotat, din naºtere, cu potenþialitãþi multiple. Cultura selecteazã unele dintre ele ºi oferã modele de conduitã care trebuie urmate pentru ca individul sã se adapteze la viaþa socialã. De fapt, existã o interacþiune în dublu sens între personalitate ºi culturã: pe de o parte, individul este influenþat de modelele culturale ale societãþii în care se naºte ºi trãieºte, pe de altã parte, el contribuie în felul sãu la îmbogãþirea ºi nuanþarea acestor modele culturale.

Personalitatea umanã nu este însã doar un receptacul pasiv al influenþelor exterioare de orice tip. În funcþie de disponibilitãþile sale, individul filtreazã influenþele culturii, optând pentru diverse formule de a-ºi trãi viaþa, de a gândi ºi de a acþiona. Pe lângã acest mod conºtient de asimilare diferenþiatã a modelelor culturale, existã, însã, ºi o influenþã culturii asupra personalitãþii care se exercitã, într-o mare mãsurã, ºi fãrã conºtiinþa subiectului. Individul este foarte mult influentat de mediul in care traieste.

Mediul devine sursa a dezvoltarii psihice prin faptul ca ofera individului circumstante si conditii concrete de viata, obiecte , informatii si modele de conduita, susceptibile a fi percepute si invatate; de asemenea el ofera prilejuri de comunicare si schimburi afective intre individ si cei care il inconjoara. Mediul poate actiona ca o bariera sau ca un factor care favorizeaza, faciliteaza, avantajeaza dezvoltarea psihica. Dar nici mediul nu influenteaza direct dezvoltarea psihica.. Personalitatea este deopotrivã “produs creat”, ºi creatoare a culturii, modelatã ºi modelatoare de culturã, transformatã, ºi transformatoare a culturii.

Scopul procesului educaþional - funcþia de maximã generalitate a acestuia - este funcþia autoformativã a educaþiei: cea de cultivare a trebuinþelor de autorealizare prin creaþie ºi de formare a capacitãþilor ºi disponibilitãþilor necesare asimilãrii permanente, raþional critice ºi valoric selective a influenþelor modelatoare ce vin din exterior sau din interior.

Funcþiile operaþionale prin care se realizeazã funcþia generalã sunt cele de recepþionare, stocare, prelucrare ºi valorificare în comportamente ºi produse noi a faptelor asimilate. Fiecare formã are raþiunea ei de a fi ºi câmpul propriu de acþiune în ansamblul procesului de educaþie. Toate îºi justificã rolul în formarea ºi dezvoltarea personalitãþii educatului, conturând deziderate educaþionale ºi/sau sociale ºi rãspunzând nevoilor de educaþie ºi civilizaþie.

Finalitãþi ale Socializãrii : În procesul de socializare copiii sunt instruiþi în legãturã cu ceea ce trebuie sã ºtie ºi cu felul în care trebuie sã se comporte, pentru a se integra în societate, pentru a-ºi dezvolta capacitãþile virtuale, pentru a evolua în direcþia maturitãþii ºi autorealizãrii. Prin intermediul socializãrii sunt transmise regulile fundamentale ale vieþii sociale: norme, interdicþii, obiceiuri, credinþe, mentalitãþi etc., de la cele mai simple ºi elementare deprinderi pânã la cele mai complexe ºi sofisticate abilitãþi implicate în activitãþile de cercetare, inovare, descoperire ºtiinþificã sau în actul creaþiei artistice.

Este reprezentatã de însuºirea cunoºtinþelor ºtiinþifice, a valorilor culturii naþionale ºi universale; formarea capacitãþilor intelectuale, a disponibilitãþilor afective ºi a abilitãþilor practice prin asimilarea de cunoºtinþe umaniste, ºtiinþifice, tehnice ºi estetice; asimilarea tehnicilor de muncã intelectualã, necesare instruirii ºi autoinstruirii pe durata întregii vieþi; educarea în spiritul respectãrii drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului, al demnitãþii ºi al toleranþei, al schimbului liber de opinii. Toate acestea sunt importante in educarea unui individ. Fiecare are un rol mai mic sau mai mare in definirea, adaptarea si progresarea spre o educare care sa fie cat mai aproape de ideal. « mai multe referate din Psihologie