Modernism, postmodernism - o ipoteza

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.61

nivel: Facultate

Nu orientarea metodologica e asadar revolutionara in "noul spirit stiintific", ci continutul (sa-i zicem, deocamdata, plural) al acestei noi realitati stiintifice. Important e faptul ca, prin geometriile neeuclidiene, matematicile ne obliga sa acceptam ideea unor modele spatiale contrarii, unificabile insa intr-o "pangeometrie" ce "se reclama (in termenii lui Bachelard) de la o gandire complementa[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Modernism, postmodernism - o ipoteza

Nu orientarea metodologica e asadar revolutionara in "noul spirit stiintific", ci continutul (sa-i zicem, deocamdata, plural) al acestei noi realitati stiintifice. Important e faptul ca, prin geometriile neeuclidiene, matematicile ne obliga sa acceptam ideea unor modele spatiale contrarii, unificabile insa intr-o "pangeometrie" ce "se reclama (in termenii lui Bachelard) de la o gandire complementara", apta sa intemeieze o "ontologie a complementarului". Identificand - in forma algebrica - diversele geometrii, gandirea matematica le stabileste realitatea "nu prin referinta la un obiect, la o experienta, la o imagine intuitiva", ci prin relatiile care le fac echivalente.

Baza psihologiei matematice o constituie ideea de grup, de vreme ce "fiecare geometrie si, fara indoiala, la modul mai general, fiecare organizare matematica a experientei e caracterizata printr-un grup special de transformari". In ultima instanta, noua "filosofie geometrica" instituie un univers in care calitatile sunt "strict relationale si nicidecum substantiale". Am subliniat concluzia lui Bachelard pentru ca ea mi se pare a pune in evidenta o trasatura absolut fundamentala a noii episteme: preferentierea relatiei in raport cu entitatea, ceea ce, altfel spus, revine la punerea in discutie a categoriei individualului.

Intr-o forma sau alta, problema va reveni in toate domeniile gandirii veacului nostru, de la matematica si fizica la psihologie (care inlocuieste vechiul asociationism prin configurationism), psihanaliza (care vede instanta individuala - ego-ul - ca spatiu de joc al instantelor sub- si supraindividuale -id si super-ego-), sau estetica (ce altceva e estetica receptarii decat dinamizarea operei de arta devenita, prin procesul receptarii, "obiect estetic", in acceptia lui M. Dufrenne, adica expresie mobila a relatiei opera-receptor?).

Criza individualului - a categoriei fundamentale a epistemei renascentiste - va insemna, evident, si criza modelului cultural antropocentric. Voi defini modernismul drept expresia culturala a ceea ce e, in gandirea stiintifica, criza categoriei individualului, si voi sublinia, in continuare, dinamizarea - si dinamitarea - categoriei in discutie in cadrul marilor mutatii ale gandirii stiintifice a veacului nostru. Mutatiile produse prin teoria relativitatii (care neaga conceptele de timp si spatiu absolut, precum si primitivitatea conceptului de simultaneitate, si redefineste - relational - notiunea de masa)

Dar, mai ales, prin fizica cuantica (regandind relatia materie-energie, corpuscul-unda, si definind fotonul ca "un tip de lucru-miscare") vor conduce, convergent, spre o noua imagine a lumii, alcatuita nu din obiecte discrete, nu din entitati individualizate substantial, ci dintr-o tesatura de evenimente interrelationate. Intr-insa, afirma Bachelard in Filosofia lui nu, elementul se defineste ca "armonie matematica", notiunea de individualitate obiectiva slabeste si "lucrul nu este decat un fenomen blocat".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.