Miscarea moderna

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Miscarea moderna

Principalele figuri ale modernismului romanesc au fost Horia Creanga, exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport (imobilul ARO, bd. Bratianu, 1929-1931 si cinematograful - 1934, imobilul Otulescu, 1934-1935, imobilul Malaxa - 1935-1937, vilele Bunescu - 1932, Cantacuzino - 1934, stadionul ANEF - 1933-1939, uzinele Malaxa - 1931-1932 si 1936-1939, halele Obor - 1937, din Bucuresti, palatul Culturii de la Cernauti - 1935-1937, etc.),

Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania (imobilele Herman Iancu - 1926, Clara Iancu - 1931, Gold - 1934, Bazaltin - 1935, Haimovici - 1937, vilele Fuchs - 1929, Chihaescu - 1930, Iluta - 1931, Wexler - 1931, Juster - 1931, Reich - 1937, strandul FSSR - 1929, in Bucuresti, sanatoriul Popper/Predeal -1934, etc.) si George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern (hala de avioane a uzinei IAR/Brasov, vila Ariana/Eforie, hotelul Belona/Eforie, etc.).

Acestora li se alatura Duiliu Marcu (Casa de credit si asigurari a magistratilor - 1935-1937, biblioteca Academiei - 1936-1937, Administratia autonoma a monopolurilor statului - 1934-1941, piata alimentara de la Buzau, imobile de locuit si vile, etc.) precum si alte nume reprezentative cum ar fi Paul Emil Miclescu (uzinele Ford, Bucuresti - 1930-1932), Grigore Ionescu (sanatoriul Toria/Covasna - 1933-1934), Octav Doicescu (clubul nautic de la Snagov), Henriette Delavrancea-Gibory, Ion si Tiberiu Niga, etc.

In general, se poate afirma ca modernistii romani au ales din evantaiul ideologic al Miscarii Moderne europene numai anumite dimensiuni: cea estetica si cea rationalista, pe care le aplica in modernizarea tipologica. In chesiunea urbana, ei au optat cu precadere pentru alte modele de dezvoltare urbana: pentru clarificarea si ierarhizarea circulatiei si pentru reprezentativitatea zonei centrale s-a continuat politica urbana derivata din operatiile practicate de Haussmann asupra Parisului (in a doua jumatate a sec. 19),

folosind ca principal instrument al edificarii imobilul de raport (o tipologie de locuinte colective, importata probabil tot dupa modelul parizian, care, dupa Regulamentul din 1897), a inceput sa inlocuiasca vechile tipologii, in timp ce, pentru parcelarile cu locuinte ieftine/populare si de vile s-au folosit principii derivate din practica orasului-gradina european. « mai multe referate din Diverse