Mijloace sumare de investigare a zapezii

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.85

nivel: Facultate

"Zapada rea" este cea moale, umeda, "grea" ("mouillee, soupe, polenta") in care schiurile se scufunda si virajele sunt cvasi imposibile. In ea, se recomanda -mai ales schiorilor mediocri- intoarcerile "de pe loc" ;, coborarea in "zig-zag"-uri largi."Rea" e si cea cu consistente inegale, in care schiorul trece de la o zona la alta. Intrand in zone cu "zapada suflata" (placi de vant), chiar in zone[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mijloace sumare de investigare a zapezii

"Zapada rea" este cea moale, umeda, "grea" ("mouillee, soupe, polenta") in care schiurile se scufunda si virajele sunt cvasi imposibile. In ea, se recomanda -mai ales schiorilor mediocri- intoarcerile "de pe loc" ;, coborarea in "zig-zag"-uri largi."Rea" e si cea cu consistente inegale, in care schiorul trece de la o zona la alta. Intrand in zone cu "zapada suflata" (placi de vant), chiar in zone mai plate, unde nu e riscul de a declansa o avalansa, zapada se rupe sub viraj. "Rea" e si "zapada cartonata - crusta"- e inghetat numai un strat superficial, care se rupe sub greutatea schiorului, mai ales (dar nu numai) la viraje.

"Rea" e si "zapada trafolata" - urme, mai ales inghetate de la alti schiori si zapada "cu valuri" (ondulata).
Rea este si zapada lipicioasa ("neige collante") care se lipeste de schiuri sau de "foci". Dar exista in magazine solutii de "depanare", de evitare a formarii suparatorilor "saboti" de zapada.
Cele scrise mai sus sunt valabile si pentru cei fara schiuri, cu unele mici diferente.

1.2. Studiul straturilor de zapada.
Stim ca zapada care acopera solul are mai multe straturi, diferite ca vechime, consistenta (rezistenta mecanica), structura, legatura intre ele (natura interfetelor). Studierea, cunoasterea lor e mult mai importanta decat starea suprafetei zapezii. Pentru a aprecia riscul de avalansa- in afara de a tine seama de conditiile meteo, e foarte important a studia/cunoaste straturile zapezii.

1.2.1. Testul cu batzul. (fr: "test du baton", engl: "stick test"): e imprecis, dar usor si rapid de executat si ofera unele date. Se infunda energic batul de schi in zapada, cu manerul sau cu rondela si se simte diferenta de rezistenta intre diferite straturi. Depistarea unuia mai moale, sub unele dure, e semn de alarma si ne invita la testul cu bloc.
1.2.2. Studiul pe blocuri de zapada = testul cu lopata. (fr. "test de la pelle", engl: "shovel test"). Mai cunoscute sunt: conul elvetian, blocul norvegian, blocul canadian (engl: " rutschblock test"). Se poate efectua si de catre schiori. Desigur e de dorit ca tehnica sa fie invatata in prealabil de la un specialist. Timpul estimat probei de catre doua persoane - 10-30 minunte, in functie de experienta si de felul zapezii.

Principiu: se detaseaza -pe laturile verticale- un bloc de zapada si apoi se incearca/provoaca rezistenta lui la compresie, desprindere, alunecare prin solicitare progresiva.
- Testul de compresie = Stuffblock. Se face un sant larg, orizontal in zapada (a se vedea mai jos), cu peretele dinspre amonte vertical. In el se fac cu lopata sau schiul doua santuri laterale la 30 cm. intre ele. Apoi pe suprafata superioara a acestei "coloane" de zapada, se executa - apasand/lovind pe lopata presiuni progresive cu degetele, pumnul. . . Nu intram in detalii. O metoda mai exacta, este a lasa sa cada pe lopata un saculet plin cu zapada in greutate de 4, 5 kg si de la inaltimi tot mai mari (10, 20, ..., 30 cm), indicate de gradatiile de pe cordelina saculetului.

- Conul elvetian: - metoda folosita de armata elvetiana si apoi popularizat de Werner Munter. Blocul predecupat are la suprafata zapezii forma de triunghi echilateral de 3 m. p. (laturile de 2, 5m). De fapt nu e con, ci o prisma.
- Blocul norvegian - (metoda Faarlund). Forma bazei blocului e trapezoidala, cu latura mare de 60 cm si cea mica de 20 cm. Inaltimea blocului - 60 cm. Deci blocul are forma de prisma.

E importanta alegerea judicioasa a locului unde se face testul Sa fie reprezentativ ca orientare si altitudine, similar cu zona ce va trebui traversata/folosita pentru schi. Se face pe pante cu inclinare de cel putin 30o si in zone fara risc pentru cei care fac testul, zone ne-expuse, protejate.

Se incepe cu realizarea unei transei de 2-3 m lungime, orizontala si - daca timpul ne preseaza- doar de 1, 50 m adancime. Trei sau patru sonde de avalansa (vergele de 2-3 m) infipte in zapada, vertical, nu perpendicular pe panta/sol, ne permit sa delimitam forma blocului.Apoi, o cordelina ghidata de sonde permite predecuparea blocului, folosind-o ca pe un fierastrau. Trebuie sa largim putin taieturile de pe laturile blocului, cu schiul, cu lopata, pentru a evita efectul de intepenire cand il vom desprinde.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.