Mihail Sadoveanu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihail Sadoveanu

Din punct de vedre al orientarii politice, la inceputul activitatii sale, Sadoveanu a facut parte din Partidul Poporului, apoi l-a urmat pe Constantin Argetoianu cand acesta si-a fondat propriul partid, timp in care fost numit presedinte al Senatului. Dupa instalarea regimului autoritar a lui Carol al II-lea, scriitorul s-a numarat printre cei fideli monarhiei, dar dupa venirea comunistilor la putere acesta si-a schimbat brusc orientarea politica devenind un fervent sustinator al regimului. Astfel, exact in acesta perioada, Mihail Sadoveanu ocupa functia de presedinte al Adunarii Deputatilor si se numara printre cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Romane, care a preluat conducerea statului dupa abdicarea regelui Mihai I.
Originea. Studiile

Tatal sau, Alexandru Sadoveanu, era de profesie avocat, originar din Oltenia, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de razesi. Studiile primare le-a facut la Pascani (1892 - 1897) unde l-a avut ca dascal pe Mihai Busuioc cel pe care l-a descris in povestirea Domnu Trandafir, apoi a urmat gimnaziul Alecu Donici la Falticeni. Si-a continuat pregatirea laLiceul National din Iasi (1897 - 1900) si la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, insa cursurile au fost intrerupte in 1901.

Activitatea publicistica
A debutat in revista bucuresteana satirica Dracu in 1897 cu schita Domnisoara M din Falticeni, semnandu-se Mihai din Pascani. S-a dedicat vietii literare inca din anii de liceu, colaborand cu schite si versuri la Convorbiri literare, Pagini literare, Samanatorul (fondat de Nicolae Iorga). In 1898 a inceput colaborarea la foaia Viata noua alaturi de Gala Galaction, N. D. Cocea, Tudor Arghezi, semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M. S. Cobuz. Din 1906 pana in1916 a colaborat strans la revista Viata romaneasca care dezbatea de pe pozitii poporaniste, problemele sociale si nationale ale epocii. A ocupat si o serie de functii publice precum inspector al caminelor culturale, iar din 1910 a fost numit director al Teatrului National din Iasi, pozitie pe care a ocupat-o pana in 1919.

In 1919, impreuna cu poetul si umoristul George Topirceanu care fusese eliberat din lagarul de prizonieri de razboi din Bulgaria, a scos revistaInsemnari literare care si-a incetat aparitia in luna decembrie a aceluiasi an. Intre 1924 si 1938 a colaborat la revistele Lumea si Adevarul literar si a condus ziarele Adevarul si Dimineata.
Participarea la al Doilea Razboi Balcanic si la Primul Razboi Mondial
Intre 23 iunie si 31 august 1913 a participat ca sublocotnent in Regimentul 15 "Razboieni" la campania din Bulgaria, in timpul celui de-al Doilea Razboi Balcanic.

In timpul Primului Razboi Mondial a fost incadrat in armata romana cu gradul de locotenent in rezerva, fiind pus la conducerea unui ziar pentru soldati, al carui nume a fost "Romania - organ al apararii nationale". La acest ziar au mai colaborat Alexandru Vlahuta, Octavian Goga, Ion Simionescu, Lucian Blaga si altii. O parte a articolelor publicate aici au fost reunite apoi in volumele File insangerate (1917), devenit Frunze in furtuna si Strada Lapusneanu (1932), ulterior aparut sub titlulTrenul fantoma (1932).

Inceputul activitatii politice. Presedinte al Senatului
Activitatea politica o incepe in 1926, cand este ales senator pe listele Partidului Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu. Apropiat al "globe-trotter-ului" politic Constantin Argetoianu, Sadoveanu l-a urmat pe acesta indeaproape in timpul schimbarilor orientarilor si taberelor politice. Astfel, in timpul asa-numitului guvern "Iorga - Argetoianu" (18 aprilie 1931 - 31 mai 1932), Mihail Sadoveanu a fost preferat sa ocupe functia de presedinte al Senatului (18 iunie 1931 - 10 iunie1932). « mai multe referate din Romana