Mihail Kogalniceanu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihail Kogalniceanu

Acaparat de activitatea politicã ºi publicã a participat la momentul de la 1848, redactând „Dorinþele partidei naþionale în Moldova”, precum ºi „Proiect de constituþie pentru Moldova”.Ca prim-ministru sub Cuza seculari-zeazã averile mãnãstireºti.A fost director al Teatrului Naþional din Iaºi.În domeniul ºtiinþei istoriei, a lãsat o operã fragmentarã, alcãtuitã din iniþiative editoriale, publicã „Letopiseþele Þãrii Moldovei”, 1845, „Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naþionalã”, rostit în 1843 unde jaloneazã principii modernizate ale disci-plinei.I se datoreazã apariþia „Daciei literare”, 1840, al cãrei program-articol se instituie în manifestul romantis-mulºui paºoptist, revista constituind un model de publi-caþie cu largi deschideri, publicarea „Propãºirii”, titlul fiind tãiat de cenzurã, rãmânând doar cu subtitlul „Foaie ºtiinþificã ºi literarã” ºi a „Arhivei româneºti” , 1840-1845, destinatã tipãririi de documente istorice.Discursu-rile sale politice, „Pentru împroprietãrirea þãranilor”, „Dezrobirea þiganilor”, „ªtergerea pribegiilor boiereºti”, rãmân realizãri majore în genul cãruia îi aparþin.

Principiile proclamate de Kogãlniceanu ºi prietenii sãi la „Dacia” sunt binecunoscute, iar importanþa lor a fost subliniatã insistent de întreaga noastrã istoriografie lite-rarã modernã, ele ilustreazã o opþiune romanticã, larg enunþatã, punând accentul, cu o admirabilã intuiþie a oportunitãþilor, pe elementul esenþial în momentul respectiv.

„Dacia literarã” pune capãt ambiguitãþii criteriilor.Ea afirmã cã originalitatea naþionalã este „însuºirea cea mai preþioasã a unei literaturi” ºi condamnã înmulþirea imitaþiilor ºi a traducerilor, deoarece ele „s-au fãcut la noi o manie primejdioasã, pentru cã omoarã în noi duhul naþional”.Programul „Daciei” nu foloseºte cuvântul „romantic”, dar prin istoricism, descoperirea folclorului, replierea pe elementul specific, recomandarea subliniatã a originalitãþii se înscrie net în hotarele romantismului, un romantism cuminte, temperat, naþional, „deschis”, întrucât formuleazã o strategie a politicii culturale, indi-când temele, cu modalitatea realizãrii artistice, drumul ce trebuia urmat, nu mijloacele de a-l parcurge”, dupã cum spunea Paul Cornea în opera sa, „Originile roman-tismului românesc”.

Neavând încredere în ficþiune, urmãrit de respectul is-toricului pentru document ºi mãrturie, moralist prin structurã, el amestecã intenþia narativã cu pastiºa, prelu-crarea cu localizarea, proza cu articolul ºi cu micul eseu social-istoric.

„Scrisoriile” din vremea studiilor în strãinãtate ale lui Mihail Kogãlniceanu, adresate pãrintelui sãu, vornicul Ilie, sunt opera unui copil de geniu.Fãrã a cuprinde vreo idee originalã sau adâncã, fãrã a ne oferi pagini de ob-servatie interesantã asupra celor vãzute, asupra celor cu-noscuþi sau asupra celor întâmplate în decursul anilor când au fost aºternute pe hârtie, ele cuceresc, în primul rând ºi supravieþuiesc literar prin extraordinara lor spon-taneitate ºi ingenuitate.

„Prin însãºi finalitatea ºi cadrul unde-ºi tipãrea scrieri-le de „almanah”, Mihail Kogãlniceanu este un iniþiator în mediul românesc al genului de „Kalendergeschichte” fiind, în multe privinþe, un foiletonist de primã mânã”, afrmã criticul Mircea Zaciu în lucrarea sa, „Lecturi ºi zile”. « mai multe referate din Romana