Mihai eminescu 2

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.27

nivel: Gimnaziu

      Introducere







     Poate nici unul dintre marii poeti ai lumii nu dato-reaza atāt de mult naturii patriei si dragostei atāt pentru tara,cāt si pentru persoana iubita si natura. Daragostea lui pentru natura se poate observa, īn primul rānd īn frumusetea pe care o au personajele sale din poezii:codrul īmparat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai eminescu 2

      Introducere







     Poate nici unul dintre marii poeti ai lumii nu dato-reaza atāt de mult naturii patriei si dragostei atāt pentru tara,cāt si pentru persoana iubita si natura. Daragostea lui pentru natura se poate observa, īn primul rānd īn frumusetea pe care o au personajele sale din poezii:codrul īmparat,luna, soarele, izvoare-le,noptile,lacul īncarcat,,de nuferi galbeni"si iubire, ,,sara pe deal"plina de dor si nerabdare,luceferii,si nu īn ultimul rānd marea.

     1.Viata si activitatea literara

      Cel mai mare poet romān si unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu,s-a nascut īn 1850 la Botosani,si natura Buco-vinei e de la īnceput prezenta īn opera lui.Copil fiind, ,,padurii cutreieram",va spune poetul,impresionat de farmecul locurilor natale,evocatoare totodata ale unei istorii nationale bogate īn eroi si fapte de glorie.Īnca din anii de scoala,Eminescu se arata interesat de teatru,poezie,cultura.Avea 16 ani cānd trimite la revista de limba romāna ,,Familia"din Pesta,primele poezii, pu-blicate de Iosiv Vulcan,care-i schimba si numele:din Eminovi-ci,cum se chema de fapt tatal sau,īn Eminescu.Datoram redacto-rului ,,Familiei"cel mai celebru botez din istoria literaturii ro-māne.Eminescu colinda tara,trece īn Transilvania,iar īntre 1869 si 1874 īl aflam la Berlin si Viena,urmānd cursuri la universita-tile de acolo,īn scopul obtinerii unui doctorat īn filozofie.Doctor īn filozofie nu va deveni īnsa,desi prietenii lui de la Junimea l-ar fi dorit,ca sa poata fi apoi numit profesor universitar īn tara.Din 1870 īncepuse colaborarea la ,,Convorbiri literare",se apropiase de Titu Maiorescu si de Costache Negruzzi si va fi socotit el īnsusi un junimist important.Īntors de la studii,va tine ,,prelec-tiuni populare",ca toti junimistii.El este interesat de istorie (īn 1871,īmpreuna cu I.Slavici,viitorul prozator,luase parte la orga-nizarea sarbatorilor lui Stefan cel Mare de la Putna,prilej pentru romāni de a-si afirma istoria proprie īntr-o Bucovina aflata sub ocupatie austriaca)si de filozofie(īncearca sa traduca din marii filozofi).E un timp redactor la,,Curierul din Iasi",apoi redactor la ,,Timpul",revizor scolar si bibliotecar la Iasi;īn toate aceste functii pune suflet si consuma multa energie.Rapoartele scolare ale revizorului sunt precise si bogate.Ca redactor si colabora-tor,el scrie articole politice fiind unul din cei mai de seama ziari-sti romāni.Ca si Caragiale sau Slavici,contemporani si prieteni cu el,Eminescu ridica gazetaria la nivelul unei veritabile arte.

     De altfel,anii cei mai rodnici ai gazetarului, cei de la,,Timpul" (1877-1883),coincid cu anii cei mai buni ai poetului,care-si scrie si publica īn acest interval aproape toate marile creatiile lirice.Īn 1883 poetul se īmbolnaveste grav.Īn timp ce se afla la Viena, īntr-un sanatoriu, unde īl trimisera junimistii,īn tara,Maiorescu īi publica un volum de Poezii,singurul aparut īn timpul vietii poe-tului,desi nu el l-a alcatuit. Cei sase ani care despart boala de moartea lui Eminescu sunt ani de suferinta pentru poet,a carui minte e tot mai des īntunecata.El moare la 15 iunie 1889,urmat la cīteva luni de Ion Creanga,pe care l-a cunoscut la Iasi si care a fost toata viata marele lui prieten .G. Calinescu,autorul unei extraordinare ,,Vieti a lui Mihai Eminescu(1932)",va evoca aceasta mare prietenie dintre doi din scrii-tori nostrii cei mai mari si va scrieaceste emotionale cuvinte despre moartea poetu-lui:,,Astfel se stinse īn al optulea lustru de viata cel mai mare poet,pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata,poate,pamāntul romā-nesc.Ape vor seca īn albie si peste locul īngroparii sale va rasari padure sau cetate,si cāte o stea va vesteji pe cer īn departari,pāna cānd acest pamānt sa-si strānga tote sevele si sa le ridice īn tea-va subtire a unui crin de taria parfumurilor sale".

      Trei ani atrag īn mod deosebit atentia īn bibliografia poetica a lui Mihai Eminescu:1866,anul debutului īn ,,Familia" lui Iosif Vulcan;1870,anul cānd īncepe colaborarea la,,Convorbiri literare" plina de mari consecinte pentru tānarul de 20 de ani;si 1883,anul ultimelor capodopere[,,Oda(īn metrul antic)", ,,Glosa",,,Lucea-farul",,,Mai am un singur dor"etc.]si totodata al mortii spirituale poetului .Īntre 1866 si 1870,multi comentatori,printre care si G. Ibralianu,au vazut o prima perioada a creatiei lui Eminescu,aceea a īnceputurilor sub influenta lui Alecsandri si Bolintineanu,din ca-re poetul iese triumfator cu ,,Venere si Madona"si,,Epigonii", po-ezii ce deschid epoca maturitatii lui artistice,atāt de bogata īn rea-lizari,desi se īntinde pe ceva mai putin timp de un deceniu si ju- matate.

      Prima poezie,care l-a facut cunoscut unui public restrāns, este o elegie fara titlu,semnata M.Eminovici si tiparita alaturi de alte sase poezii īntr-o brosura intitulata,,Laecrimioarele īnvaetae-ceilor den Cernaeuti la mormāntul prea iubitului lor profesoriu Arune Pumnul..."Adevaratul sau debut literar se face īnsa la revi-sta ,,Familia",īn acelasi an(1866),cu poezia ,,De-as avea..."Īn per-ioada debutului,Eminescu a īncredintat tiparului versuri relativ cuminti,parca spre a nu soca gustul literar al timpului,pastrānd pentru sine altele mult mai īndraznete īn idei si limbaj.Este posibil si motivul pentru care Iosiv Vulcan,poet el īnsusi,educat īn spiri-tul literaturii pasoptiste,s-a aratat entuziasmat de la īnceput de ta-lentul tānarului poet.

      Ne vom da seama mai bine de idealurile si de limbajul liri-cii lui Eminescu īn aceasta perioada,citind cunoscuta poezie ,,Ce-ti doresc eu tie dulce Romānie",publicata īn ,,Familia".Cum se poate observa,poezia are aspectul unei invocatii si al unei stari: poetul se adreseaza direct tarii lui,īntr-o maniera raspāndita la poetii generatiei pasoptiste(Gr.Alexandrescu,Andrei Muresa-nu,Vasile Alecsandri au folosit si ei invocatia ocazionala).Tāna-rul Eminescu vibreaza de o emotie puternica atunci cānd vorbeste de ,,tara mea de glorii,tara mea de dor".Īn spiritul marilor sai pre-cursori,al,,Introductiei"lui Kogalniceanu la ,,Dacia literara",el u-reaza Romāniei sa fie la īnaltimea trecutului glorios,catre care pri-veste cu māndrie patriotica si careia īi doreste un viitor pe masura. Trecutul si viitorul apar īngemanate īn spontana,tinereasca invo-catie:,,La trecutu-ti mare,mare viitor!"Motivele principale sunt: sentimentul ca patria este la fel de durabila ,īn mijlocul vicistu-dinilor istoriei,ca stānca peste care valul trece fara a o clinti(strofa īntāi),convingerea īn capacitatea natiunilor noastre de a razbuna umilintele si de a fi unita īn fata primejdiilor sub simbolul tricolo-rului(strofa a doua);īncredintarea ca romānii au dorit din totdea-una pacea si n-au ales razboiul decāt ca sa se apere de agresiunea altora(strofa a treia);īn sfārsit,speranta viitor īn care fiii tarii sa ,,traiasca numai īn fratie"si sufletul romānesc sa se poata bucura de unitate si pace(strofa a patra).Atāt motivele acestea,cāt si lim-bajul poetic de un naiv si sincer entuziasm ne amintesc de spiritul liricii pasoptiste si arata ca Eminescu este un continuator al tradi-tiei poeziei noastre patriotice.

      Patru ani de la debut,dupa ce publicase 14 poezii,tānarul poet se hotaraste sa se adreseze ,,Convorbirilor literare",revista ce mai importanta a epocii,unde stia ca va fi citit de Titu Maiore-scu.Aflat la studii īn Viena,el trimite revistei iesene poezia ,,Ven-ere si Madona",care contine cāteva din metaforele si comparatiile cele mai puternice din īntreaga poezie romāneasca, scrisa pāna la acea data.Dupa acceptarea acestei poezii la ,,Convorbiri litera-re",Eminescu īncredinteaza revistei poemul ,,Epigonii",īnsotit de o scrisoare catre Iacob Negruzzi īn care īsi explica ideile,mult de-osebite de ale junimistilor.

      2.Temele si universul poeziei eminesciene



      Trei teme esentiale pot fi desprinse din poezia lui Eminescu, īn jurul carora se grupeaza elementele universului sau:natura, dra-gostea si istoria.



     A.NATURA

      Natura este una tipic romantica.Ea apare poetului sub doua īnfatisari principale.

      Īntāi,ca toti romantici,poetul e atras de o natura de īnceput de lume,de materia care se naste din haos.El imagineaza īn ,,Scrisoa-rea I" un altfel de īnceput si o altfel de nastere a universului:

      ,,La-nceput,pe cānd fiintanu era,nici nefiinta,

      Pe cānd totul era lipsa de viata si vointa,

      Cānd nu se ascundea nimica desi totul era ascuns...

      Cānd a patruns de sine īnsusi odihnea cel nepatruns.

      Fu prapustie?genune?Fu noian īntins de apa?

      N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa,

      Caci era un īntuneric ca o mare fara-o raza,

      Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza.

     Aceste imagini cosmogonice(cosmogonie īnseamna naste-re a cosmosului,a lumii)le gasim si īn multe alte poezii,ca si ma-rele poem ,,Luceafarul",unde Hyperion face o calatorie spre origi-nile universului,spre locul de unde totul se naste.De romantismul acesta al viziunii se leaga la Eminescu predilectia pentru miezul noptii,al stelelor si al lumii,al visului,al imensitatilor,cum sunt cerul si marea.Tudor Vianu nota ca,spre deosebire de clasici,care au fost atrasi de natura solara a sudului european,cu tarmuri clare de mare si cu temple albe scaldate īn lumina,romanticii ca Emine-scu sunt poeti ai padurii pline de umbre si mistere,populate de fapturi reale sau himerice.

     Īn al doilea rānd,natura eminesciana se īnfatiseaza,mai ales īn poeziile de dragoste,ca o natura placuta,luminoasa,blānda si o-crotitoare.Poetul nu e numai un iubitor de mari spatii cosmice, de-partate si reci ca acelea de unde vine Hyperion īn ,,Luceafarul", sau misterioase,nepatrunse,ca acelea din ,,Scrisoarea I",ci si un iubitor de spatii familiare,apropiate.Un astfel de spatiu este evocat īn poezia,,La mijloc de codru..."

      La mijloc de codru des

      Toate pasarile ies,

      Din huceag de alunis

      La voiosul lumins,

      Luminis de lānga balta,

      Care-n trestia īnalta

      Leganāndu-se din unde,

      Īn adāncu-i se patrunde

      Si de luna si de soare

      Si de zbor de rāndunele

      Si de chipul dragei mele.

     Aici observam cāt de armonioasa este aceasta a doua natu-ra eminesciana.Cerul si pamāntul se patrund,soarele si luna se o-glindesc īn lac, alaturi de chipul iubitei.E o natura paradesiaca,īn care īsi fac aparitia vietati obisnuite.Ea protejeaza pe īndragostiti. Din acelasi domeniu provin si imaginile interiorului(casa,camera, etc.)eminescian,care este unul ocrotitor,chiar daca uneori sugerea-za singuratate.Poetul scrie la o masa de brad,ascultānd focul ce pālpāie vesel īn camin sau zgomotul soarecilor care rod cotoarele cartilor din pod.Natura exterioara se prelungeste īn interior,cu tot firescul.



     B.Dragostea

      Dragostea(ilustrata īn poezii ca:,,Pe lānga plopii fara sot",

     ,,Sara pe deal",,,Atāt de frageda"),a doua tema,īsi are universul ei, direct legat de natura.Īn general,dintre cele doua naturi pe care le--am notat la Eminescu,a doua,cea familiar-protectoare,formeaza cadrul obisnuit al dragostei.Īn ,,Lacul", ,,Dorinta" si īn alte poezii, poetul īsi cheama iubita,,īn codrul cu verdeata" sau pe malul lacu-lui,,īncarcat cu flori de nuferi";femeia,la rāndul ei,vrea sa-l smul-ga din,,nouri si ceruri nalte",adica din visari filozofice,si sa-l adu-ca pe pamānt,alaturi de ea.Majoritatea poemelor erotice ale lui Eminescu īncep cu o chemare īn aceasta natura obisnuita(,,Vino-n codru la isvoru...")si se īncheie cu o stare de visare,de placuta cu-fundare a gāndurilor si a simtirilor īn fosnetul frunzelor,īn mur-murul apelor,īn dulcea batere de vānt.De fapt,acest lucru arata ca iubirea este legata de natura la Eminescu īntr-un chip mai profund decāt s-ar lega sentimentele perechii de īndragostiti de cadrul īn care ei se gasesc.Iubirea e o forma de a participa la viata lumii, a universului.Īndragostiti ce se lasa īn voia dragostei lor ajung sa se contopeasca cu ritmul neobosit al naturii īnsasi.Nu-si pun īntreba-ri,ci viseaza cu ochii deschisi,patrunsi de armonia codrului si de muzica astrelor.Starea aceasta seamana cu somnul,visul,si este esential romantica.Pentru romantici,natura este eterna,spre deo-sebire de om,care e muritor.De aceea omul-prin iubire,prin con-templatie visatoare,prin somn-aspira sa se contopeasca cu natu-ra:el vrea sa-si uite condintia trecatoare,sa se bucure de eternitatea lumii īnsasi īn care se afla.Iubirea e o cale de acces spre eternitate naturii.



      C.ISTORIA

      A treia tema esentiala a liricii lui Eminescu o constituie

     Istoria.Ca si natura,istoria,ca tema a operei literare,reprezinta tot o descoperire a romanticilor.Īn comparatie cu natura,care la Emine-scu este eterna,istoria e locul schimbarilor si de aceea ea se īnfa-tiseaza poetului ca o expresie a stradaniei omului de a schimba destinul rau.Aceasta stradanie este īnsotita de sadisfactii,dar si de nemultumiri profunde,ce genereaza uneori sentimentul zadarniciei

     ,,Memento mori"subintitulat de poet,,panorama desertaciuni",este poemul succesiuni civilizatiilor spre un scop adesea necunoscut. Pe vasta pānza a timpului se prelinda,,codri de secoli", ,,oceane de popoare",de la primitivii care,,īn pustiu alearga vecinic,fara casa, fara,fara vatra",trecānd prin Babilon,Egipt,Palestina,Grecia,Roma

pāna la Dacia mareata si legendara.Dacia este mereu evocata ade-sea de Eminescu,īn opozitie cu lumea decazuta īn care credea ca traieste el īnsusi.Tema poemului trebuie legata de prezenta,,cuge-tatorului",care,,gramadeste lumea īntr-un singur semn",cu alte cuvinte,cauta sa afle īntelesul,sensu istoriei.

      Trecutul acesta glorios se opune prezentului si īn ,,Scrisoa-rea III",care se īncheie cu un veritabil pamflet politic.Emine-scu nu e numai poetul evocarii unei istorii īndepartate,ci si marto-rul uneia contemporane.Īn ,,Īmparat si proletar",Comuna din Paris furnizeaza imaginatiei lirice a poetului viziunile primei miscari proletare care a reusit,pentru scurt tim,instaurarea unei ordini pol-itice comuniste.Eminescu este aici,ca si īn pamfletul din ,,Scrisoa-rea III",un poet politic,īn adevaratul sens al cuvāntului.

      Putem spune ca istoria apare la Eminescu indisolubil legata de ideea de patrie.De la primele sale versuri,cānta,,dulcea Romā-nie" īn spiritul īnaintasilor lui pasoptisti. Glorificānd Dacia īn ,,Memento mori" sau evocānd epoca lui Mircea cel Batrān īn ,,Scrisoarea III", īnfatisānd natura īn atātea poezii sau satirizānd deca-derea moravurilor īn ,,Junii corupti" si ,,Īmparat si proleta-riat", Eminescu se arata stapānit de un puternic simtamānt patrio-tic.El nu scrie despre tara doar cu ocazia sarbatorilor nationale; lirica lui e permanent strabatuta de sentimentul iubirii de tara.



     3.Poezia eminesciana.Īncercari dramatice



      Desi poezia este partea cea mai cunoscuta a operei lui Emi-nescu,ea nu e singura.Stim deja ca poetul a fost si unul din marii gazetarii ai secolului al XIX-lea,publicānd mai ales īn ziarul ,,Timpul"articole politice sau pe diferite alte teme,care au avut mare ecou īn epoca.Dar Eminescu a scris si proza literara.Ea for-meaza continutul volumului al VII-lea,din1977,al marii editii cri-tice īncepute de criticul Perpessicius.Ca si poeziile,bucatile īn proza scrise de Eminescu se īmpart īn ,,antume"(publicate de autorul īnsusi,īn timpul vietii)si,,postume"(publicate dupa moar-tea lui).Prozele antume cele mai cunoscute sunt nuvelele,,Sarma-nul Dionis"si,,Cezara".Dintre postume,vom aminti un roman ne-terminat din tinerete, ,,Geniu pustiu",la care se adauga numeroase alte povestiri,de obicei numai schitate de Eminescu.

      ,,Sarmanul Dionis",aparuta īn ,,Convorbiri literare"īn 1873, dupa ce a fost citita īn cenaclul Junimii,este o nuvela fantastica,pe un motiv filozofic.Īn centrul nuvelei se gaseste un vis.Ca si īn po-ezie,Eminescu este atras si īn proza de motivul romantic al visului.,,Cezara",aparuta īn ,,Curierul de Iasi"din 1876,este o nuvela romantica,de dragoste.Romanul,,Geniu pustiu" nu a fost publicat de Eminescu īn timpul vietii.Prima editie este din 1904,epoca īn care manuscrisele ramase de la poet si predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Romāne īncep sa fie cerce-tate si publicate.Romanul are tot caracter romantic.Īn el descope-rim multe din ideile ce animau spiritul eminescean īn anii tineretii

     Dupa parerea specialistilor,Eminescu a lucrat la roman īntre anii 1868-1871.

      Īncercarile dramatice ale lui Eminescu se compun dintr-un numar destul de mare de piese de teatru īncepute si neterminate de autor,uneori doar de simple planuri si ciorne.Mai ales īn tinerete, poetul a fost urmarit de ideea de a scrie teatru.Nici unul din aceste fragmente nu a fost tiparit de poet.Ca si o parte din proza si poe-zie,teatrul a fost descoperit dupa moartea lui Eminescu,īn manu-scrisele pastrate de Titu Maiorescu.Unele fragmente de piese ne fac sa credem ca poetul visa sa scrie drame inspirate din istoria nationala.Actiunea din,,Mira"se petrece īn vremea lui Stefanita Voda al Moldovei.Īn fragmentul pe care G.Calinescu l-a intitulat ,,Decebal",caci īn manuscris nu purta nici un titlu,este evocat un episod din epoca razboaielor dacoromane.,,Bogdan Dragos" ne īntoarce la epoca descalecatului.Eminescu a mai īncercat sa scrie piese despre Alexandru Lapusneanu.A evocat īntr-un tablou dra-matic pe poetul Andrei Muresanu.Toate aceste īncercari sunt im-portante pentru a vedea cāt de vaste erau preocuparile poetului si ce pondere acorda el istoriei nationale ca sursa de inspiratie pentru scriitori.







      5.Mihai Eminescu,poet national si universal



      Daca locul celui mai mare poet romān īn cultura nationala n-a fost de nimeni contestat,īntelegerea lui exacta a suscitat de-a lungul anilor doua pozitii oarecum deosebite,pe care e bine sa le reamintim.Īntāia dintre ele,care a fost exprimata de catre contem-poranii poetului si de catre generatiile imediat urmatoare,consta īn considerarea lui Eminescu drept un fenomen aproape inexplicabil īn peisajul literar īn care a aparut.30 de ani dupa moartea poetului, īn 1919,G.Ibralianu continua a-l evoca pe autorul ,,Luceafarului" īn acesti termeni:,,Eminescu este nu numai cel mai mare scriitor romān.El este o aparitie aproape inexplicabila īn literatura noa-stra.El a cazut īn sarmana noastra literatura de la 1870 ca un mete-or din alte lumi."Ulterior,datorita mai cu seama straduintelor isto-ricilor literari,care au acumulat numeroase documente,izvoare, uneori pāna la exces,Eminescu a īnceput sa fie privit īntr-o alta lu-mina,si anume ca un continuator genial al bogatei traditii artistice nationale si ca ultimul romantic european,dar care a dat acestui curent literar o tenta nationala.,,Opera literara a lui Mihai Emines-cu creste cu toate radacinile īn cea mai plina traditie si este o exponenta deplina,cu toate aspectele romantice,a spiritului autoh-ton",aprecia G.Calinescu,neegalatul biograf si exeget al creatiei eminesciene.

      Astazi,amāndoua punctele de vedere luate separat ni se par unilaterale si cautam o conciliere.Īl simtim pe Eminescu deopo-triva ca pe un miracol si ca pe o sinteza a celor mai vechi traditii ale culturii noastre.

      Īn esenta lor,aceste doua puncte de vedere nu se contrazic- pentru ca orice mare scriitor constituite īn acelasi timp īncunu-narea unei traditii si inaugurarea unui drum nou.Este locul unde-l putem aseza fara sa grsim pe Eminescu,īn spatiul generos dintre trecut si viitor pe care el īl umple cu personalitatea lui,al carei geniu creator sintetizeaza datele oferite de toata dezvoltarea cultu-rala anterioara spre a da lumina o opera cu desavārsire noua.

      Eminescu īnsusi a avut sentimentul,si īnca foarte viu,de a se situa īntr-o viguroasa traditie culturala romāneasca.Mai multe aspecte ale operei lui ne atrg atentia īn acest sens:elogiul constant al valorilor istoriei nationale,patriotismul īnflacarat,manifestat nu numai īn cultul trecutului,ci si īn critica aspectelor negative ale societatii contemporane,īn interesul pentru folclor,pentru opera artistica a spiritului popular national.Romantismul lui tārziu gase-ste īn inspiratia folclorica un motiv esential.Spiritul national, con-tinuarea specificului artistic romānesc nu se opun lui Eminescu receptarii ideilor culturii europene,patrunderii,īn gāndirea lui, a unui īntreg curent de sensibilitate ce a nutrit literatura romantica a secolului XIX-lea si prin care Eminescu este īnrudit cu marii poeti ai lumii.Ca Heliade,ca Hasdeu īn aceeasi vreme si mai tārziu,Emi-nescu freamata de dorinta de a cuprinde totul si,sistematic,de a ridica efortul de cunoastere al īnaintasilor pe treapta sintezei artistice.Uneori,exagerāndu-se,din admiratie,aceasta īnclinare,

i s-au atribuit lui Eminescu vaste cunostinte īn absolut toate domeniile,de filozofie la economia politica.Dar ramāne evidenta īncercarea poetului de a sistematiza īntr-o viziune enciclopedica ceea ce cultura anterioara īi oferea.Preocuparea pentru istorie, pentru creatia artistica populara si īnclinarea spre originalele sinteze enciclopedice sunt cele trei aspecte importante ale traditionalismului artistic eminescian.

      Dar Eminescu nu continua numai,ci si inaugureaza o tradi-tie.Īnainte de orice,desigur,īn poezie.Poezia lui,odata depasita epoca īnceputurilor,este atāt de substantial noua,īncāt īsi pune pecetea pe stradania artistica a mai multor generatii.Primul efect, istoriseste vorbind,al eminescianismului este coplesitor. Ceea ce Ibralianu numea,,curentul eminescian" este rezulatul imediat al unei influente ce comanda la epigonism pe multi dintre poetii ge-neratiei care i-a urmat lui Eminescu.Au trebuit sa treaca 35 de ani de la moartea lui Eminescu spre a putea constata si un efect cu adevarat rodnic:abia poezia interbelica,a unor creatori ca Baco-via si Arghezi,se arata īn stare sa redescopere,uneori si gratie cri-ticii moderne,ceea ce era fundamental īn Eminescu si putea fi fo-losit creator,fara riscul minentismului si pastisei,scapānd de otra-vurile dulci-ametitoare de care se īmbatasera poetii generatiei lui A. Vlahuta.

      Distantarea de traditia culturala romāneasca mai veche se realizeaza la Eminescu prin crearea unei poezii īnalt filozofice,īn care gāndirea si vizionarismul domina imaginatia lirica,si a unei limbi pe de-a-ntregul noi.Nici un poet nu a īmbratisat īn secolul trecut universul artistic urias al lui Eminescu,nu a avut cugetarea lui capabila sa patrunda panorama civilizatiilor si sferele filozo-fiei.Nimeni n-a īmbinat mai bine ca el o minte atāt de deprinsa cu abstractiunile si conceputele,cu o expresie atāt de plastic muzicala īncāt s-ar parea ca ideea poate fi perceputa si prin senzatie.Opera lui Eminescu nu prezinta doar ,,saltul" de la Alecsandri si Bolinti- neanu la Arghezi si Bacovia,ci descopera calea poeziei noastre spre universalitate.Eminescu e primul nostru poet de anvergura europeana,primul comparabil cu marii poeti ai lumii,cu Holderlin, Schiller si Byron,cu Lamartin,Victor Hugo si Lermontov.Opera sa a si fost raportata la opera acestora si la a altora nenumarati,īncāt contributia eminesciana la dezvoltarea romantismului īntr-unul specific romānesc nu e doar o formula conventionala,ci ti o realitate incontestabila.Eminescu ne dovedeste,daca mai era nevoie,ca un poet national poate fi luat īn considerare si ca poet universal numai daca,prin valoarea operei,īsi deschide aripile asupra unui domeniude sensibilitate si gāndire capabil sa reflecte deopotriva ceea ce este specific specific fiecarui popor īn parte si ceea ce este comun tuturor popoarelor la un moment dat. Emines-cu reprezinta sinteza traditiei si a noutatii,a elementelor artistice romānesti si a celor universale,el este un poet national si universal īn aceesi masura.Prin el,literatura noastra atinge o culme si īsi face totodata iesirea necontestabila īn lume.



























      Mihai Eminescu

      (1850-1889)





     1850 - 15 ianuarie,se naste la Botosani Mihail,poetul,al saptelea

copil al lui Gheorghe Eminovici si sotiei acestuia,Ioana.

     1858-1862 - copilul Mihai a urmat urmat clasele I,II,III si IV la

Cernauti,la liceul National Hauptschule,iar clasa I din

gimnaziu,la Ober-Gymnasium,tot īn Cernauti.

     1862-1863 - repeta clasa ,dar mai apoi paraseste definitiv cur-

surile plecānd īn vacanta la Ipotesti,de unde nu s-a mai

īntors.

     1865 - se afla īn gazda la profesorul sau Aron Pumnul,ca īngriji-

tor al bibliotecii acestuia.

     1866 - moare Aron Pumnul.Cu aceasta ocazie sapte īnvatacei

gimazisti tiparesc o brosura īnchinata lui Aron Pumnul.

A doua dintre poezii este semnata:M.Eminovici.Aceasta

poezie dedicata lui Aron Pumnul,va fi publicata mai tārziu

īn revista ,,Familia".Īn acest an are loc debutul adevarat a

poetului,si anume poezia ,,De-as avea..." ,publicata īn

,,Familia" de catre Iosif Vulcan,care īi va schimba numele

īn Mihai Eminescu.Tot īn acest an are loc si debutul īn

proza cu nuvela,,Lanul de aur",tradusa dupa Onkel Adam.

     1867 - intra īn componenta trupei lui Iorgu Caragiale,unde are ro-

lul de sufleur si copist.

- apar poeziile:,,Ce-ti doresc eu tie,dulce Romānie" si ,,La

,,La Heliade".

     1868 - este angajat ca sufleur si copist la trupa lui Mihail Pascaly.

publica īn ,,Familia"poeziile ,,La o artista" si ,,Amorul

unei marmure".

     1869 - se īnscrie la Facultatea de filozofie ca student extraordinar,

lipsindu-i bacaloreatul.

     1870 -publica īn,,Convorbiri literare"poeziile,,Venere si madona"

si ,,Epigonii".Tot īn acest an publica renumitul basm ,,Fat-

Frumos din lacrima"īn aceeasi revista.

     1872 - anul probabil al īntālnirii cu Veronica Micle,la Viena,unde

era plecat pentru studii.

- īntors īn tara citeste īn cadrul unei sedinte ale ,,Junimii"

cīteva poezii scrise īn timpul studiilor īn strainatate,printre

care si ,,Lacul".

- se īnscrie la Universitatea din Berlin,fiind īnmatriculat ca

student ordinar.

     1874 - este numit directorul Bibliotecii din Iasi.

     1875 - devine revizor scolar

     1876 - ramāne fara slujba,primeste postul de corector si redactor

al partii neoficiale a unui ziar din oras.

-,,Convorbiri literare"īi publica cāteva poezii printre care si

,,Lacul", ,,Melancolie" si ,,Dorinta".

     1879 - este anul īn care sunt publicate primele patru scrisori

- anul īn care Veronica Micle ramāne vaduva.

     1882 - citeste ,,Luceafarul" de mai multe ori īn cadrul sedintelor

,,Junimii"

-relatiile cu Veronica Micle se strica

     1883 - este internat pentru o vreme in spital.Aceasta perioada este

foarte productiva pentru Eminescu,fiindu-I publicate o

multime de poezii.

     1884 - moare tatal sau

     1885 - īsi continua slujba la biblioteca.

     1887 - pleaca la sora sa Henrieta,la Botosani,unde este internat

- este trimis la Viena de junimisti,īn speranta de a se

īnsanatosi

     1888 - ultimile poezii tiparite cānd Eminescu era īn viata au fost

,,La steaua", ,,De ce nu-mi vii" si ,,Kamadeva".

     1889 - 3 februarie Eminescu este internat īn spitalul ,,Marasesti"

din Bucuresti si apoi este transportat īn sanatoriul

,,Caritas".

- 15 iulie ora 3 poetul moare,fiind īngropat īn cimitirul Bellu

-Veronica Micle īnceteaza din viata pe 3 august īn chilia

manastirii Varatec.

-moare pe 14 octombrie acelasi an sora sa Henrieta,care-l

īngrijise pe Eminescu īn ultimi ani de viata.

-tot īn acest an moare si Ion Creanga.

      6. Cāteva aprecieri



     " Prin creatia sa, Mihai Eminescu,ramāne īntr-adevar cel mai mare poet al neamului,,pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata,poate pamāntul romānesc".

(G.Calinescu)

     " ,,Ape vor seca īn albie si peste locul īngroparii sale va rasari padure sau cetate si cāte o stea va vesteji īn departari,pāna ce acest pamānt sa-si strānga toate sevele si sa le ridice īn teava subtire a unui crin de taria parfumurilor sale."

(G.Calinescu)

     " ,,Versul īntreg pare scris pe metal gros.Are ascutisurile si limba scobita,impusa de materialul gros."

(T.Arghezi)

     " ,,Eminescu este un Beethoven al graiului romānesc."

(T.Arghezi)

     " ,,Pentru muzica lui Eminescu sunt potrivite muzica lui Berlioz si paleta lui Delacroix."

(Bernad Shaw)

     " ,,Eminescu este īncercat de gāndul Mortii,dar si de speranta reintegrarii īn Natura-Mama.Asteapta aceasta īntoarcere īn Cosmos ca pe o beatitudine finala."

(Mircea Eliade)

     " ,,Pe cāt se poate omeneste prevedea,literatura poetica romāna va īncepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui,si forma limbei nationale,care si-a gasit īn poetul Eminescu cea mai frumoasa īnfaptuire pāna astazi,va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmāntului cugetarii romānesti."

(Titu Maiorescu)



     " ,,O literatura trainica,īn stare sa ne placa noua si sa fie originala pentru altii,nu se poate īntemeia decāt pe graiul viu al poporului,pe traditiile,obiceiurile si istoria lui,pe geniul lui."

(M.Eminescu)























































      Īncheiere



      MIHAI EMINESCU



este si va ramāne timp īndelungat īn inmile noastre ca cel mai mare poet al nostru,fiind un geniu rapus mult prea devreme de un destin neīndurator.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.