Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat

Imaginea fiinþei perfecte mitul androginului
- tot de la Platon („Banchetul”), Eminescu ia imaginea fiinþei perfecte – o sferã ale cãrei jumãtãþi se cautã continuu
->mitul androginului care se sprijinã pe tema iubirii ideale ºi pe motivul cuplului perfect (în poezie sub forma scenariului de idilã perfectã). Cuplul nu se împlineºte niciodatã în realitatea invocatã în poezie, ci, eventual, prin intermediul motivului trecerii / al somnului – moarte / al serii / înserãrii

Legãtura cu natura (eternizare) univers compensatoriu
- se produce dispersia în naturã a cuplului, adicã eternizarea acestuia, adicã intrarea în lumea valorilor absolute
- romanticul creeazã un univers compensatoriu (alternativ la realitatea imperfectã) dintr-o posturã Demiurgicã (Creatoare), care e învestitã cu atribute ale perfecþiunii care satisfac setea de absolut a artistului

Mitul zburatorului - portretul geniului
- mitul androginului se combinã uneori cu mitul zburãtorului (reprezintã o proiecþie etericã a idealului masculin din perspectiva primilor fiori de dragoste ai fetei)

-> portretul acesta eteric este transferat la nivelul geniului care apare cu anumite elemente în text (fruntea „'naltã”; paloare cadavericã; ochi profunzi; faþa încadratã în plete; principiul dualitãþii angelic-demonic (motiv))

Portretul iubitei
- de cealaltã parte, iubita are însemnele perisabilului (ale vieþii umane): obraji; buze; pãrul lung; trupul mlãdiu; miºcare mãsurabilã (paºi) – legat de timpul cronologic (om comun)
- cele 2 elemente de portret se suprapun de obicei în spiritul mitului androginului

Cunoaºterea / setea de absolut Logos / Eros
- tema generatã de setea de absolut este cunoaºterea, absolut care poate fi accesat pe 2 cãi:
a) prin Logos (prin puterea minþii; prin idee; cãtre cuvântul dintâi)
b) prin Eros (prin iubire); omul comun are acces la cunoaºterea prin eros, dar nu conºtientizeazã clipa de graþie

-> de aceea, de exemplu, viziunea din „Luceafãrul” este una de inocentizare a cuplului din lumea comunã

Geniul ºi iubirea perfectã
-> geniul nu are acces la niciuna din cele douã posibilitãþi de atingere a clipei de graþie (deºi poate imagina lumi paralele – dimensiuni verticale ºi poate „cãlãtori” spre adevãruri esenþiale; fiind limitat temporal – nu are acces la adevãrul ultim; prin eros geniul înþelege accesul la o iubire perfectã, care în aceastã lume relativã nu existã
-> nefericirea perpetuã, neîmplinirea, în ciuda conºtiinþei superioritãþii – ca atitudine finalã specific romanticã « mai multe referate din Romana