Mierea de mana

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mierea de mana

Dupa arborii de la care provine este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de molid etc. Secretia manei e conditionata de o serie de factori printre care mentionam:

1. Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte producatoare de mana.
2. Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expozitia insorita, altitudinea etc.
3. Factorii biotici: (pradatori, daunatori si paraziti). Pradatorii (veveritele, ghionoaiele, ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, viespile, mustele etc.) decimeaza lachnidele in toate stadiile de existenta. Pe langa acesti aprigi dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii lor: furnicile de padure - care le protejeaza si le stimuleaza secretia de mana.

Pe langa faptul ca mierea de mana nu este recomandata pentru iernare deoarece provoaca intoxicatii grave, degenerescenta si necroza, sunt cazuri cand, chiar pe timpul verii poate provoca multe neajunsuri. Atunci cand mana contine zaharuri neasimilabile si mai ales in anii secetosi, cand albinele sunt lipsite de pastura, albinele se pot intoxica datorita consumului sporit de miere de mana. Exceptie face mierea de mana de conifere, care contine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obisnuite sa consume o astfel de hrana chiar si iarna.

Mierea de mana contine inhibina, substanta cu o puternica actiune bactericida, iar procentul redus de glucoza si bogatia in dextrine si substante minerale o tin ani de zile in stare lichida. Totusi, uneori, mierea de mana este atat de vascoasa, incat nici nu mai poate fi extrasa din celule decat prin topirea fagurilor in cuptor, deasupra unor gratare, ori prin inmuiere cu apa calda si intercalarea intre acesti faguri a unor faguri goi gata claditi. Albinele iau din celule aceasta miere diluata si o intind in fagurii goi, dupa care acestia se scot si se extrag. (Wikipedia.com)

Caracteristicile mierii de mana

Caracteristicile generale ale mierii de manã sunt foarte asemãnãtoare cu cele ale mierii florale.
Totuºi, existã unele diferenþe care trebuie sã fie menþionate:

• Mierea de manã conþine o cantitate mai mare de minerale faþã de mierea floralã; astfel:
• Culoarea este în mod obiºnuit mai închisã (excepþie: mierea de manã galbenã de molid)
• Conductivitatea electricã este mai mare
• Cristalizeazã mai uºor ºi mai repede
• Opalescenþa sa este mult mai intensã

Rotatia optica (polarizarea)

Mierea de manã, datoritã conþinutului diferit de dextrozã ºi levulozã, dar mai ales datoritã prezenþei unor zaharuri caracteristice, melezitoza ºi erloza care sunt puternic dextrorotatorii, prezintã în general dextrorotaþie de diferite grade.
Continutul de zahar

Mierea de manã conþine peste 18 % trizaharide (rafinozã, melezitozã etc.)

Continutul de minerale

Conþinutul de minerale este determinat prin cântãrirea cenuºii rãmasã dupã calcinarea mierii la temperaturã înaltã. Normal, mierea nu conþine mai mult de 0,6% cenuºã, în timp ce în mierea de manã poate depãºi 1 %.

Aciditatea (PH-ul)

• pH =5,9 – 7,8

Compozitia mierii de mana

De fiecare datã când avem nevoie sã înþelegem mai bine compoziþia unui anumit produs, trebuie sã cunoaºtem mai întâi, pe cât este posibil, originea sa.
Listã cu posibilele surse pentru mierea de manã:

• Abies alba (BRAD)
• Accer campestre (ARÞAR)
• Accer platanoides
• Betula alba (MESTEACÃN)
• Corylus avellana (ALUN)
• Fagus silvatica (FAG)
• Fraxinus excelsior (FRASIN)
• Picea excelsa (MOLID)
• Pinus silvestris (PIN)
• Populus nigra (PLOP)
• Quercus robur (STEJAR)
• Salix alba (SALCIE)
• Ulmus campestris (ULM) (referate.ro)

Substante uscate: în afarã de

• Carbohidraþi = 90 – 95 %
• Proteine = 0,2 – 1,8 %
• Minerale, acizi organici, vitamine, etc. aprox. 5 %

Carbohidrati

• Glucozã
• Fructozã (ºi aproape deloc zaharozã)
• Mierea de manã conþine peste 18 % trizaharide (rafinozã, melezitozã etc.)

Uleiuri esentiale

Dã arome specifice fiecãrui tip de miere de manã. « mai multe referate din Medicina