Micotoxine - POLUAREA MICOTICA A NUTRETURILOR CA FACTOR DE RISC ASUPRA SANATATII ANIMALELOR SI OMULUI
2x puncte
categorie: Biologie
nota: 7.79
nivel: Facultate
Tematica referatului se înscrie în programul de <> a unor probleme care s-au constituit într-un proiect de supraveghere a siguranţei consumatorului, oferite de industria alimentară a nutreţurilor. Măsurile prevăzute in acest proiect s-au elaborat sub egida Comisiei Europene pentru Sănătate şi Protecţi[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Micotoxine - POLUAREA MICOTICA A NUTRETURILOR CA FACTOR DE RISC ASUPRA SANATATII ANIMALELOR SI OMULUI
Intratrea intr-o era noua a exigenţelor are la baza expresia: <
Reglementările europene actuale au apropiat foarte mult standardele de producţie a nutreţurilor de cele din industria alimentară. Potrivit acestora, intreprinderile producatoare de nutreturi trebuie să se asemene în proporţie tot mai ridicată cu intreprinderile care produc alimente iar nutreţurile trebuie să fie libere de factorii nocivi şi să corespundă celor mai performante condiţii nutriţionale şi igienice. Deci, intr-o Europa dezvoltată, lanţul de nutreţuri trebuie sa devina un lanţ alimentar care se bucura de încrederea consumatorilor. Din pacate, în ultimii ani, aceasta încredere a fost ştirbită ca urmare a poluarii cu : agenţi microbieni, miceti şi micotoxine, organisme modificate genetic, diferiţi aditivi alimentari (antibioticele utilizate ca factori de creştere, hormoni) etc.
Increderea consumatorilor se poate restabili doar dacă animalele au asigurate produse alimentare care satisfac condiţiile:
o conferă siguranţă nutriţională la animale;
o conferă siguranţă omului (conţin numai sortimente naturale, nu au în structură organisme modificate genetic şi nu exercită acţiuni nocive) ;
o conferă siguranţă mediului.
Acestea duc la concluzia că în condiţii de intesificare a creşterii animalelor este necesar să fie folosite produse alimentare din care rezultă reziduuri neorganice şi emanaţii de gaze mai puţine.
Plecând de la considerentele prezentate mai sus, s-au efectuat cercetări cu dorinţa de aliniere la metodologia internaţională cea mai performantă şi de intensificare a cunoaşterii în domeniul nutriţiei si alimentaţiei animalelor domestice.
STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII IN DOMENIU.
Mucegaiurile care se dezvoltă în alimente pot produce substante otravitoare a caror efecte au fost cunoscute din timpuri străvechi, istoria evocând distrugeri provocate de acestea la om.
In literatură sunt citate date conform cărora în natură ar exista un mare număr de micotoxine, din care au fost identificate peste 200 de specii. Practic, nu se cunosc zone pe glob indemne şi se apreciază că 25-60% din cerealele lumii sunt contaminate cu micotoxine cunoscute, produse mai ales de fungi din genurile Aspergillus, Fusarium, Penicillium.
Raspandirea diferitelor specii de fungi, precum şi concentraţia în micotoxine a hranei este influenţată de condiţiile pedo-climatice. O situaţie precisă a distribuţiei geografice a micotoxinelor a fost făcută într-un studiu prezentat în 1977, la prima conferinţă despre micotoxine a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Organizaţiei pentru Sănătate Mondială (WHO) şi Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Aceasta a arătat că în alimentele şi nutreţurile contaminate natural cu fungi se găsesc în concentraţii mari doar şapte micotoxine: aflatoxina, ochratoxina A, patulina, zearalenona, tricotecenele, citrinina şi acidul penicilic.
Distributia micotoxinelor în diferite zone ale globului se caracterizează prin următoarele:
- în regiunile reci (Canada, nordul SUA şi majoritatea ţărilor europene) domină aflatoxinele (excepţie fac produsele de import provenite din ţările calde) dar foarte importante sunt: vomitoxina, zearalenona, ochratoxina, DAS, toxina T-2 şi toxina HT-2;
- în sudul şi centrul Europei, unde se cultivă porumb (Suedia, Austria, Ungaria), domină fusariotoxinele (vomitoxina, zearelona, toxina T-2);
- în nordul Europei (Danemarca, Polonia) pe primul loc se afla ochratoxina A;
- în regiunile calde şi umede din America Latină, Asia, Africa şi anumite zone din Australia, mai răspândite sunt aflatoxinele.
Micotoxinele din nutreţuri produc la animale tulburări cu manifestări diverse, de la reducerea consumului şi a bioconversiei hranei la imbolnaviri de gravitate variabila, până la moarte, simptomatologia fiind mai mult sau mai puţin caracteristică. Astfel, mucegaiul roz al stiuletelui de porumb produce vomitoxină denumită şi ,,factorul de refuz al hranei", la care sunt sensibile mai ales porcinele, zearalenona duce la tulburări de reproducţie la vacile de lapte şi la porci (mamite, atrofie ovariana), ochratoxina induce leziuni renale, iar fumonisina determină tulburări nervoase la cal, toxina T-2 provoaca leziuni bucale la păsări, iar alcaloizii din Secale cornutum determină modificări ale sistemului nervos şi necroza extremităţilor.
Micotoxinele reduc rezistenţa organismului faţă de alţi factori patogeni.
Micotoxinele din nutreţuri sau metaboliţii lor se transferă în carnea, laptele, ouăle şi alte produse ale organismului animal, existând un important potenţial de acţiune asupra sănătăţii umane.
« mai multe referate din Biologie
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Testul pasionatului de muzica
Cat la suta esti dependent de muzica?
Ce fel de instrumente muzicale sunt?
Test usor cu instrumente muzicale