Michael faraday

3x puncte

categorie: Fizica

nota: 9.11

nivel: Liceu

     La 22 septembrie 1791,la Newington Butts,līnga Londra,familia unui fierar sarac,James Faraday,a sporit cu īnca un fiu:Michael.La scoala el a īnvatat doar sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca.

      Fratele sau mai mare a devenit fierar, īnvatīnd meseria de la tatal sau.Dupa moartea tatalui sau,micul Michael,īn loc sa mearga la scoala,a trebuit sa munceasca.Pentru a-si ajuta f[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Michael faraday

     La 22 septembrie 1791,la Newington Butts,līnga Londra,familia unui fierar sarac,James Faraday,a sporit cu īnca un fiu:Michael.La scoala el a īnvatat doar sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca.

      Fratele sau mai mare a devenit fierar, īnvatīnd meseria de la tatal sau.Dupa moartea tatalui sau,micul Michael,īn loc sa mearga la scoala,a trebuit sa munceasca.Pentru a-si ajuta familia,a īnceput sa vīnda ziare.Fiind un copil slabut,n-a putut face fata muncilor grele din fierarie. Īn 1804,la vīrsta de numai 13 ani,a izbutit cu greu sa fie angajat ucenic la un librar,care īn acelasi timp era si legator de carti.Acolo a īnvatat meseria,devenind calfa;opt ani a lucrat īn subsolul din casa unde patronul avea pravalia.Īn tot acest timp,framīntat de o nepotolita dorinta de a īnvata,citea pe nerasuflate carte dupa carte: le alegea dintre cele aduse de clienti la legat.Pe cele care-l interesau mai mult le studia temeinic,facīndu-si īnsemnari care exprimau "aprobarea sau dezaprobarea teoriilor care mereu apar īn lumea stiintelor",dupa cum scria īn caietul de notite.Lectura Enciclopediei britanice l-a familiarizat cu fizica.

      Numai cititul cartilor nu putea īnsa potoli setea de a sti a lui Michael.Ajutat de fratele sau,a reusit sa plateasca taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinte publice serale de fizica si astronomie.Īmpreuna cu cītiva prieteni care urmau si ei aceste cursuri,a īntemeiat un fel de asociatie intitulata "Societatea filozofica a orasului",īn cadrul careia tineau adevarate prelegeri despre ceea ce audiau,citeau sau experimentau,caci tīnarul legator īsi instalase un mic laborator īn podul unei case.

      Un eveniment de seama īn viata lui Faraday a fost audierea lectiilor cunoscutului chimist Davy,pe care Faraday le-a expus apoi īn rezumat īn fata prietenilor sai.Faraday simtea sa-si consacre tot timpul īnvataturii si stiintei.Nazuia sa lucreze la Institutul Regal,a carei activitate stiintifica o conducea Davy,dar nu stia ce sa faca pentru a ajunge acolo.

      La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oara rezultatele unei lucrari efectuate de el.De atunci numarul comunicarilor publicate a crescut an cu an. Muncea fara ragaz,de dis-de-dimineata si pīna-n noapte.Descriind īntr-o scrisoare adresata unui prieten viata pe care o ducea,Faraday īl prevenea: "Sa nu ma īntelegi gresit -nu ma plīng .cu cīt am mai mult de lucru,cu atīt īnvat mai mult...." Īn aceasta perioada a avut loc calatoria īn Europa īn care Faraday l-a īnsotit pe Davy,calatorie ce a durat doi ani si a jucat un rol de seama īn dezvoltarea tīnarului om de stiinta.El a putut lua cunostinta nemijlocit de situatia existenta īn stiinta europeana,sa vada laboratoarele din principalele centre de cercetari ale Europei continentale si sa stabileasca relatii personale cu o serie de mari savanti ai vremii. Tragīndu-se dintr-o familie de muncitori,el īnsusi muncitor īn tinerete,Faraday era patruns de conceptii democratice.El sublinia ca"Stiinta nu poate sa progreseze decīt īntr-o republica ".

      Cīnd curtea I-a oferit titlu de noblete si rangul de pair al Angliei,el l-a refuzat.Atunci a declarat "Tatal meu a fost meserias,fratele meu este de asemenea meserias,iar eu am fost cīndva lucrator īntr-o legatorie de carti.Ma cheama Michael Faraday si asa vreau sa stea scris o data si o data pe piatra mea de mormīnt." Democratismul lui Faraday s-a exprimat si īn neobosita lui activitate de popularizator.Marele savant se socotea dator sa transmita celor din rīndurile carora se ridicase cīt mai mult din cunostintele pe care el īnsusi le capatase.Munca īncordata,activitatea continua depusa de Faraday din frageda

tinerete,preocuparile stiintifice de care nu se rupea nici īn perioadele de odihna sau boala au avut urmari grele asupra sanatatii sale.Īnca de la vīrsta de 29 de ani a īnceput sa-l supere si,o data cu trecerea timpului si cu cresterea surmenajului,din ce īn ce mai grav-slabirea memoriei.Pentru Faraday,care vedea īn cercetarile stiintifice sensul vietii sale,astenia nervoasa de care suferea era"un zid īntre mine si ceea ce doresc sa īnfaptuiesc".

      Īn 1836 a trebuit sa plece sa-si īngrijeasca sanatatea īn conditiile unui repaus complet īn Elvetia. Dar si atunci nu-si putea opri mintea sa lucreze.Īn jurnalul sau aminteste ca tocmai īn timp ce admira peisajul cu ghetari si zapezi ce se topeau īn zilele de sfīrsit de iarna petrecute īn Elvetia I-a venit ideea explicatiei teoretice a inductiei electrice.El nu s-a lasat coplesit nici de piedicile pe care i le punea sanatatea zdruncinata.Īnainte de a-l angaja īn laboratorul sau, Davy l-a sfatuit sa nu renunte la meseria de legator de carti,cu care putea sa cīstige destul de bine si l-a prevenit ca stiinta este o stapīna ingrata,care recompenseaza rau pe cei care o slujesc,si ca daca ar ramīne pe totdeuna la Institutul Regal,ar ajunge sa moara de foame. Īn ciuda acestui sfat,Michael n-a ezitat sa-si paraseasca vechea meserie,desi patronul legatoriei īi promisese ca-l va lasa mostenitor.

      La 25 august 1867 a murit acela care,dupa caracterizarea data de F.Engels si pe deplin confirmata īn istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercetator īn domeniul electricitatii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale si teoretice,traiesc astazi atīt īn nenumaratele aplicatii ale electrificarii,care contribuie hotīrītor la eliberarea oamenilor de o mare povara eforturilor fizice cīt si īn cele mai īnaintate cercetari teoretice ale fizicii cīmpului,care lasa sa se īntrevada orizonturile unui progres nelimitat al cunoasterii umane si al tehnicii. Marele fizician englez a facut mari descoperiri experimentale, fundamentale īn electricitate:

     -inductia electromagnetica(1831);

     -legile electrolizei(1833);

     -autoinductia(1834);

     -liniile de forta electrice si dielectrice(1837-1838);

     -schimbarea planului de polarizare a luminii sub actiunea unui cīmp magnetic(1845);

     -descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului(1846);

      Fiecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrari teoretice -experimentale generatoare de aplicatii practice esentiale pentru tehnica moderna;ele au constituit totodata baze de plecare īn dezvoltarea unor directii noi,esentiale,ale fizicii moderne,care au dus la cunoasterea stiintifica,la marile descoperiri cu privire la structura fizica a materiei.

      Primul dinam-principiul dinamului

      Un obiectiv separat al cercetarilor lui Faraday era de a explica fenomenul magnetismului rotational descoperit de Arago. Īn acest scop el a realizat o noua masina electrica,folosind magnetul Societatii Regale.Un disc de cupru,fixat īntr-un ax de bronz,montat astfel īncīt sa poata fi rotit īn diferite pozitii fata de polii magnetului,era legat la un galvanometru prin doi conductori:unul pleca de la axul discului celalalt de la un colector care era apasat cu mīna pe marginea discului.Īn clipa cīnd discul a fost rotit,acul galvanometrului a deviat si devierea s-a mentinut tot timpul cīt a durat īnvīrtirea discului,fiind mai mare sau mai mica,dupa iuteala cu care era rotit discul. Aceasta experienta a dovedit pe deplin ca miscarea mecanica produce curenti indusi.Aparatul-un adevarat transformator al energiei mecanice īn energie electrica-este prototipul generatorului de curent continuu(dinamul). La sfīrsitul memoriului din 24 noiembrie 1831 Faraday da si explicatia fenomenului descoperit de Arago:īn discul metalic īnvīrtit īn apropierea acului magnetic sau a unui magnet ce se poate roti īn jurul axului,deci care taie liniile de forta magnetice,se produc curenti electrici indusi.La rīndul lor, curentii electrici indusi īn disc si acul sau magnetul alcatuiesc un motor electric:de aceea are loc si īncīrtirea acului sau a magnetului.

     Se poate trage deci concluzia ca pīna īn 1831 Faraday a facut descoperiri de importanta principala,care īn asamblu alcatuiesc cea mai mare parte din bazele electrotehnicii.

      De la conductibilitate la electroliza

      Faraday,in urma experientelor efectuate stabileste ca toate corpurile,de la metale pīna la lichide si gaze,conduc electricitatea,dar īn grade diferite;caldura influenteaza conductibilitatea,

marind-o sau micsorīnd-o īn functie de substanta corpului. Īn mod deosebit I-a atras atentia schimbarea conductibilitatii la trecerea unui corp din stare solida īn stare lichida(primul corp studiat a fost apa, care cīnd īngheata,nu mai este buna conductoare de electricitate ).

      Dupa Faraday,īn electroliza descompunerile s-ar datora fortelor interne din molecule.Curentul electric modificīnd afinitatea chimica dintre particulele de substanta din electrolit,īn aceasta apar descompuneri si recompuneri.Se formeaza anioni si cationi din care,la electrozi,apar particulele descompuse ale corpului supus electrolizei.Dezvoltarea ulterioara a cercetarilor a aratat ca ionii se formeaza īn electrolit īnainte de interventia curentului electric.Aceasta dezvoltare a fost īnsa posibila tocmai datorita lucrarilor lui Faraday asupra electrolizei.

      Īn urma experientelor,Faraday ajunge la concluzia ca electrolitul trebuie sa fie format din doi ioni pe care-i libereaza īn timpul descompunerii electrochimice.Pe baza masuratorilor efectuate īn cursul a nenumarate experiente,adesea repetate,el stabileste ca īn procesul descompunerii electrochimice ionii se dezvolta la anod sau la catod īn anumite proportii;numerele care indica aceste proportii le numeste echivalenti electrochimici. Exemplificīnd, Faraday spune:"... Hidrogenul, noxigenul, clorul, iodul,plumbul,staniul...sunt ioni,iar numerele 1,8,36,125,104,58 sunt echivalentii lor electrochimici."

      Inductia,factor fundamental

      Īn secolul al XX-lea,Faraday exprima īn mod clar convingerea ca:"orice fenomen care depinde de puterile materiei anorganice si,poate,chiar de cele mai multe dintre puterile legate de viata vegetala si animala este subordonat electricitatii". Iar īn cadrul fenomenelor electricitatii, arata Faraday,inductia"are cea mai mare influenta generala asupra fenomenelor electrice,ea pare sa fie legata de fiecare din ele si are īn realitate caracterul unui principiu prim,esential si fundamental." Īn urma a numeroase experiente,Faraday a stabilit ca nu se poate electriza un corp cu un fel de electricitate fara ca,prin inductie,sa se produca si celalalt fel de electricitate.Aceasta l-a dus la convingerea ca exista o strīnsa legatura īntre inductie si faptul,constatat experimental si de alti oameni de stiinta,ca īn fenomenele electrice sunt prezente īntotdeauna doua feluri, doua forme ale electricitatii, opuse si totodata inseparabile. Concepīnd fenomenele electrice īn mod dialectic,ca o unitate a contrariilor, Faraday vedea tocmai īn inductie acel factor care asigura unitatea celor doua forte,forme sau sensuri ale electricitatii,aparitia si existenta lor inseparabila.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Fizica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.