Metodologia si tehnologia instruirii - Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Metodologia si tehnologia instruirii - Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice

Referat despre Metodologia si tehnologia instruirii - Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice
2.2 Caracterizarea principalelor metode de învãþãmânt
Conversaþia didacticã
Este o metodã tradiþionalã de învãþãmânt, ale cãrei rãdãcini se aflã în maieutica lui Socrates. Se foloseºte în cele douã forme prevãzute de pedagogie : euristicã(socraticã) ºi catiheticã. Forma euristicã contribuie la cãutarea adevãrului prin efortul unit al celor doi factori ai relaþiei profesor-elevi. Întrebãrile se adreseazã judecãþii elevilor, stimulându-le ºi orientându-le gândirea ºi se folosesc în lecþiile de învãþare de noi cunoºtinþe ºi în lecþiile de formare de priceperi ºi deprinderi.

Forma catiheticã urmãreºte constarea însuºirii de cãtre elevi a unor cunoºtinþe acumulate anterior, se adreseazã deci preponderent memoriei ºi se utilizeazã mai ales în partea iniþialã a lecþiilor, în momentul activãrii ideilor ancorã, sau în partea finalã, când se realizeazã feedback-ul.

Indiferent de formã, conversaþia trebuie sã îndeplineascã câteva condiþii generale indicate de cercetarea pedagogicã :
-sã se sprijine, sistematic, pe fapte de limbã
-sã se ridice, obligatoriu, de la fapte, la noþiuni, definiþii ºi reguli generale, ceea ce presupune ca elevii sã fie puºi sã observe, sã compare, sã descopere.
-sã solicite puterea de argumentare a rãspunsurilor, deci gândirea
-sã nu se formuleze ºi sã se punã la întâmplare, ci sã urmãreascã logica demersului cognitiv.
-întrebãrile sã fie formulate clar ºi precis
-sã nu se punã întrebãri care dau de-a gata rãspunsul
-sã se acorde timp suficient elevilor pentru formularea rãspunsurilor
-sã se evite întrebãrile echivoce
-profesorul nu trebuie sã vorbeascã mai mult decât elevul. Ise impune cât mai multã sobrietate în þinutã ºi comportament.

Învãtarea prin descoperire
Este o metodã a cãrei fundamentare psiho-pedagogicã ºi didacticã a fost elaboratã temeinic în ultimele decenii ale secolului XX, din necesitatea revitalizãrii învãþãmântului. Este consideratã o metodã didacticã modernã. Considerãm mai întâi necesar a defini învãþarea. Învãþarea e un proces, o acþiune de cunoaºtere care se desfãºoarã într-un anumit context spaþio-temporal, definit în termeni de comportament ºi conduitã,”învãþarea constã într-o modificare sistematicã a conduitei”

Cu alte cuvinte, aceastã metodã este o cale de a intra în posesia adevãrurilor pin demersuri proprii. Elevul, în procesul didactic, obsevã, acþioneazã ºi mediteazã asupra existenþei, dobândeºte noi informaþii ºi desprinde noi semnificaþii. Se bazeazã pe forþa personalã de cunoaºtere. O astfel de descoperire e însoþitã de o dirijare exterioarã.

P r o b l e m a t i z a r e a
E o variantã modernã. Ca tehnicã de instruire, problematizarea îºi gãseºte locul oriunde apar situaþii contradictorii, care urmeazã a fi rezolvate prin gândire. Ioan Cerghit afirma cã esenþa acestei metode constã în faptul cã profesorul nu comunicã pur ºi simplu concluziile finale ale ºtiinþei, cunoºtinþe gata elaborate. Prin rezolvãri de probleme, conduce gândirea acestora spre descoperirea adevãrurilor.
Importanþa învãþãrii problematizante constã în faptul cã antreneazã gândirea elevilor, stimuleazã spiritul de observaþie, reflecþia adâncã, capacitatea de a elabora ipoteze, de a gãsi rezolvãri ingenioase etc.

B r a i n s t o r m i n g-u l
Mai mult o metodã de stimulare a creativitãþii ºi de descoperire a unor soluþii inovatoare, decât o metodã didacticã, brainstorming-ul a fost iniþiat de cãtre Al. F. Osborn. Mai poartã numele ºi de metoda evaluãrii amânate, iniþial nici o idee emisã nefiind respinsã.
În concepþia Elenei Danciu anularea cenzurii intelectualedeblocheazã capacitatea creativã. Brainstorming-ul va avea eficienþã dacã grupurile de elevi în care se realizeazã nu vor depãºi 15 membrii, vor fi eterogene, se vor evita tendinþele de închidere, atmosfera inhibatorie. Se vor respecta reguli ca :
-se acceptã ca având caracter de cunoºtinþe toate ideile în afarã de glume
-nu se criticã nici o sugestie
-se pune accent mai mult pe cantitate decât pe calitate
-evaluarea soluþiilor preconizate se realizeazã dupã un anumit timp prin compararea ºi selectarea ideilor valoroase
-se acceptã apartenenþa colectivã a ideilor evitându-se minimalizarea


3. MIJLOACELE DIDACTICE ªI SUPORTURILE TEHNICE DE INSTRUIRE : ROL, FUNCÞII, VALENÞE FORMATIVE, LIMITE
În sens restrâns, mijloacele de învãþãmânt pot fi definite drept ansamblu de instrumente, materiale, adaptate ºi selecþionate în mod intenþionat pentru a servi nevoilor organizãrii ºi desfãºurãrii procesului instructiv educativ din ºcoalã. De asemenea, pot fi definite ca ansamblu de procedee : mecanice, optice, electrice ºi electronice, de înregistrare, pãstrare ºi transmitere a informaþiei.

Funcþiile mijloacelor didactice :
-funcþia de comunicare este specificã acestor mijloace tehnice pentru cã ele însele reprezintã instrumente de comunicare care faciliteazã receptarea.
-funcþia demonstrativã : se recurge la substituirea unor obiecte ºi fenomene reale cu altele mai accesibile ºi se face apel la imagisticã(foto, planºe, tablouri, grafice etc)
-funcþia de evaluare a randamentului elevilor prin utilizarea dispozitivelor electrice, electronice, mecanice care înlãturã factorii perturbatori din notare.
-funcþia formativã ºi esteticã
-funcþia de ºcolarizare substitutivã de realizare a învãþãmântului deschis cu ajutorul televiziunii, reþelei computerizate naþionale ºi internaþionale.

Clasificarea mijloacelor :
Mijloace tehnice vizuale : diferenþiem aparate ºi materiale pentru protecþia aparatelor video. Ca aparaturã : epiproiectorul, diascolul, retroproiectorul, aspectomatul, proiectorul pentru film, documatorul, camera de luat vederi.

Materialele pentru proiecþie cu aparate video sunt împãrþite în cinci categorii:
1 diafilmele, diapozitivele, microfilmele, foliile celuloid
2 fiºe de lucru, fragmente din lucrãri elaborate de elevi
3 corpuri-roci, metale, imprimãri în cearã ºi argilã
4 documente rare- manuscrise, stampe, efigii, pergamente, monede
5 documente scrise sau tipãrite, desene, ilustraþii, reviste
Mijloace tehnice audio : radioul, casetofonul, reportofonul, magnetofonul, picupul « mai multe referate din Psihologie