Metacognitia si invatarea prin proiecte la elevii claselor primare

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Metacognitia si invatarea prin proiecte la elevii claselor primare

Componenta de baza a metacognitiei este constientizarea proceselor gandirii. Acesti elevi pot face alegeri inteligente in ceea ce priveste strategiile pe care le vor utiliza. A doua componenta - de planificare a metacognitiei raspunde de "identificarea sau activarea capacitatilor, tacticilor si proceselor specifice, care vor fi utilizate pentru atingerea scopului" (Marzano, 1998, p. 60). Ultima componenta a metacognitiei este monitorizarea. Aceasta functie verifica eficienta unui plan si a strategiilor folosite. Monitorizarea continua a proceselor gandirii si efectuarea modificarilor necesare reprezinta o componenta critica a metacognitiei. [1]

Capacitatile metacognitive ale elevilor se formeaza si se dezvolta intr-un mediu in care procesele reale de gandire reprezinta o parte importanta a instruirii si a conversatiei curente la clasa. Pentru a crea acest mediu, invatatorul si elevii trebuie sa-si dezvolte un limbaj al gandirii pe care sa il utilizeze cu totii in mod consecvent. In cazul proiectelor, elevilor este necesar sa li se afiseze in clasa, pe perete sau la tabla enunturi care i-ar face sa-si reaminteasca ca trebuie sa gandeasca la propria gandire. Aceasta ar insemna ca ei trebuie sa se gandeasca la cat de buna este strategia aleasa si daca ea e functionala in cazul lor.

In concluzie, dezvoltarea meacognitiei si valorificarea acesteia in contextul proiectelor reprezinta pentru elevi resurse importante pentru realizarea cu succes a sarcinilor, in realizarea unei invatari profunde si durabile si, de aici, asigurarea calitatii procesului educational. Capacitatile metacognitive se dezvolta progresiv, marcand un stadiu calitativ nou in atitudinea fata de invatatura, stadiul la care elevul devine capabil de prognoza si autocorectare, de cuprindere a structurii activitatii de invatare in ansambul ei (A.K.Markova).

Cercetarile au demonstrat ca puterea de monitorizare corecta a cunoasterii proprii (a invatarii) creste odata cu varsta, aparand diferente sensibile de dezvoltare intre elevii mai mici (de clasa I si a III-a) si cei mai mari (de clasa a IV-a) si, mai departe, elevii de gimnaziu si de liceu. Treptat, elevii devin tot mai capabili sa-si regleze in mod corespunzator eforturile de invatare. « mai multe referate din Psihologie