Memoria umana

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.51

nivel: Facultate

Memoria informațiilor asimilate prin învatare sau a celor lipsite de o importanță personala deosebita (detalii ale vieții zilnice) respectă un ritm de disoluție/retenție reprezentat printr-o curbă monoton descrescatoare (curbă logaritmică).

Aceasta a fost principala concluzie a studiilor realizate de H. Ebbinghaus, unul din primii cercetatori ai proceselor de retenție (învațare) și[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Memoria umana

Memoria informațiilor asimilate prin învatare sau a celor lipsite de o importanță personala deosebita (detalii ale vieții zilnice) respectă un ritm de disoluție/retenție reprezentat printr-o curbă monoton descrescatoare (curbă logaritmică).

Aceasta a fost principala concluzie a studiilor realizate de H. Ebbinghaus, unul din primii cercetatori ai proceselor de retenție (învațare) și uitare a materialului fara sens: uitarea este mai rapidă la început (în primele minute, ore, zile) si mult mai lenta dupa un anumit interval de timp (saptamâni, luni, ani).

În schimb informațiile personale (autobiografice) respecta o curba de distribuție /retenție non-monotona, cu doua perioade în care numarul de amintiri evocate este: a) semnificativ mai mare - adolescenta si prima tinerete (între 15 - 25 de ani) si ultima perioadă de viață (ultimele 12 luni); b) semnificativ mai mic pentru prima decada de viață (amnezia copilariei) si perioada de după prima tinerețe (dupa 30 - 35 de ani), evident în special la subiecții de peste 40 de ani.

Figura de mai jos reprezintă o curba obținuta pe baza datelor de la 105 subiecți de 66 de ani (2001), ilustrând probabilitatea de apariție a amintirilor pentru fiecare interval de 10 ani, pentru un subiect tipic de 66 de ani (b).

În plus, conform studiilor realizate de diferiți autori (Conway 1995, 1997; Conway și Rubin, 1993; Linton, 1975; Wagenaar, 1986; Eysenck, 1995), mecanismele care stau la baza reținerii amintirilor pe o perioada mai lunga de timp se pare ca sunt legate de impactul afectiv si importanța acordata evenimentelor. Afectul și importanța acordate unui eveniment fac ca amintirile despre acesta să fie frecvent reevocate în minte sau în discuțiile cu ceilalți și, prin aceasta, să se consolideze.

În cadrul memoriei autobiografice există o categorie aparte de amintiri, cele care participă la obținerea unor astfel de curbe de distribuție a amintirilor. Alături de amintiri repere autobiografice, marcând începutul sau sfârșitul unor perioade de viața admiterea la facultate, prima slujba, nașterea primului copil etc, exista trei categorii de amintiri care sunt frecvent raportate în cadrul narațiunilor personale, în descrierea evoluției personale sau a celor mai importante evenimente ale vieții.

Aceste amintiri, pe care le-am numit amintiri marcante, nu respecta rata de disoluție exprimată prin curba uitării și își păstrează acuratețea zeci de ani dupa ce evenimentul care le-a provocat a avut loc.

Din categoria amintirilor marcante consideram ca fac parte: a) amintiri de tip " flash " - amintirile despre cadrul sau contextul în care am receptat un eveniment public surprinzător si de o deosebită importanță individuală /natională; b) amintirile intens pozitive, de tip vivace - amintiri vii, intense, despre evenimente pozitive si surprinzatoare ale vieții; c) amintiri negative, de tip traumatic - amintiri despre evenimente neplacute, traumatizante ale vietii.

Un model al memoriei explicite :
În încercarea de a realiza o distincție pertinenta între trei categorii de informații (autobiografice, sociale și istorice) coexistente în memoria umană am construit un model al structurii memoriei explicite care să țina cont de distincția episodic-semantic și, în același timp, să introduca distincții relevante în interiorului memoriei episodice. În acest scop am luat în calcul doua dimensiuni: asocierea informațiilor cu contexte spațio-temporale specifice (informații localizate sau nelocalizate spațio-temporal) și caracterul informațiilor (informații cu relevanța personală socială istorică sau impersonală).

Conform acestui model, în funcție de criteriile definite mai sus, putem defini doua mari blocuri de memorie: memoria semantică și memoria episodică . Memoria episodică este cea care conține informațiile localizate spațio-temporal, adica informații despre momente, întâmplări sau evenimente care știm când și unde au avut loc.

Memoria semantică conține totalitatea cunoștiintelor generale despre lume sau viata, informații despre care nu putem spune că se referă la un episod anume, într-un loc definit și într-un interval temporal precis.

În acest cadru, blocul memoriei episodice, în functie de caracterul personal sau tangențial personal (social si istoric) al informațiilor, este compus din: informații referitoare la întâmplări, momente sau evenimente ale propriei vieți (memoria autobiografică), informații referitoare la evenimente sociale sau colective (memoria socială), informații referitoare la evenimente istorice (memoria istorică).

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.