Maria Tudor sau reactia catolica

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.76

nivel: Liceu

Mai cu seama celor care au dobandit bunurile biseAZricesti, categorie bogata si puternica, le era teama de un act de supunere fata de papa, care s-ar fi facut in detrimentul lor, iar preotilor casatoriti le era teama de intoarcerea la vechea credinta, care i-ar fi constrans sa aleaga intre parohie si nevasta. Toate aceste dorinte contradictorii i-ar fi ingaduit unei suverane iscusite calea negocie[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Maria Tudor sau reactia catolica

Mai cu seama celor care au dobandit bunurile biseAZricesti, categorie bogata si puternica, le era teama de un act de supunere fata de papa, care s-ar fi facut in detrimentul lor, iar preotilor casatoriti le era teama de intoarcerea la vechea credinta, care i-ar fi constrans sa aleaga intre parohie si nevasta. Toate aceste dorinte contradictorii i-ar fi ingaduit unei suverane iscusite calea negocierilor.

Englezii primisera pana atunci atatea dogme din partea regiAZlor dinastiei Tudor, incat ar fi acceptat cu usurinta cateva articole suplimentare, ca sa fie pe placul unei fiice a lui Henric al VIII-lea. Dar Maria, in zelul ei intransigent, voia sa impuna, si nu sa negocieze. In timpul indelungatei si dureroasei sale tinereti, religia fusese pentru ea singura consolare. Era gata sa sufere martiriul ca sa readuca Romei poporul englez. Inca din prima sedinta a parlamentului, ea restabili liturghia in limba latina si expulza din biserica pe preotii casatoriti.

Chiar sora sa, prinAZcipesa Elisabeta, suprema speranta a protestantilor, se simti amenintata si veni cu lacrimi in ochi s-o roage pe regina ca sa fie initiata in adevarata religie. Convertirea aceasta o emotiona si incanta pe Maria, dar il lasa foarte sceptic pe ambasadorul Spaniei, care o judeca pe abila si ascunsa printesa cu mai multa perspicacitate.

II. Brusca reintoarcere la papism a fost o prima imprudenta; casatoria reginei indeparta definitiv poporul de ea. Parlamentul, temandu-se pe buna dreptate de influenta unui rege strain, ii ceruse in mod respectuos reginei sa se marite cu un englez. Consiliul si natiunea alesesera pentru ea pe tanarul Eduard Courtenay, un stranepot al lui Eduard al IV-lea. Ea raspunse cu violenta ca nu vrea sa se marite. Si era sincera, sau credea ca este.

Fusese putin indragostita in tinerete de un carturar catolic englez, Reginald Pole, de sange regal, ca si ea. Dar Pole, certat cu Henric al VIII-lea din cauza divorAZtului, se exilase la Roma si devenise acolo cardinal. Singurul englez cu care Maria s-ar fi maritat bucuAZros nu putea deci intra in consideratie. Curand ambasadorul Spaniei, Renard169, care avea o mare inAZfluenta asupra ei, veni sa-i aduca la cunostinta un proiect al lui Carol Quintul. Acesta ii oferea Mariei mana fiului sau Filip.

"Cand i-am facut propunerea - scrie Renard -, a inceput sa rada, si n-a ras o data, ci de mai multe ori, privindu-ma cu niste ochi care aratau ca propunerea ii este foarte pe plac". Si intr-o convorbire ulterioara: "Regina a jurat ca niciodata, nu a simtit imboldul care se numeste draAZgoste, nici ca s-ar fi gandit vreodata la voluptate, ca nu i-a trecut prin minte sa se marite decat dupa ce Dumnezeu a inaltat-o pe tron, iar casatoria pe care o va incheia va fi impotriva propriilor sale sentimente si numai pentru respectul ratiunii de stat".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.