Marea despartire de Mark Galli

5x puncte

categorie: Religie

nota: 9.94

nivel: Liceu

Apoi avarii si slavii au ocupat Peninsula Balcanica. aa,ZzIllyricumaa,Ziżoe, care trebuia sa serveasca drept punte intre Bizant si Vest, a devenit o bariera. Odata cu cresterea Islamului in anii 600, Mediterana a trecut sub control arab. Contactele culturale dintre estul si vestul au devenit din ce in ce mai dificile. Realitatile geo-politice au complicat lucrurile. Timp de secole, liderii papali[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Marea despartire de Mark Galli

Apoi avarii si slavii au ocupat Peninsula Balcanica. aa,ZzIllyricumaa,Ziżoe, care trebuia sa serveasca drept punte intre Bizant si Vest, a devenit o bariera. Odata cu cresterea Islamului in anii 600, Mediterana a trecut sub control arab. Contactele culturale dintre estul si vestul au devenit din ce in ce mai dificile. Realitatile geo-politice au complicat lucrurile. Timp de secole, liderii papali apelau in mod normal la Constantinopol si imparatul sau pentru ajutor militar si economic.

Dar in anul 754, Papa Stefan al II lea fiind refuzat de catre Est si avand nevoie de ajutor pentru a-si apara statele papale de atacurile lombarzilor, s-a orientat inspre Nord cautand ajutor la Pepin, conducatorul francilor. Incepand din acel moment, papalitatea a trecut treptat sub influenta francilor. O jumatate de secol mai tarziu, a avut loc un eveniment mult mai simbolic si mai dramatic. De Craciun, in anul 800, Papa Leo al III lea l-a incoronat pe Charlemagne, imparatul Francilor, ca si imparat al aa,ZzSfantului Imperiu Romanaa,Ziżoe.

Charlemagne a cautat imediat sa aiba recunoasterea imparatului Bizantului. Insa imparatul bizantin, se considera inca, a fi conducatorul Imperiului Roman unit. Charlemagne a fost privit ca un intrus, iar incoronarea papala, ca un act de schisma. Charlemagne nu a fost recunoscut de Imparatul Bizantului timp de multi ani.
Instrainarea Odata cu incoronarea lui Charlemagne, schisma civilizatiilor a devenit pentru prima data evidenta. Toata renasterea culturala promovata de curtea lui Charlemagne, a fost marcata puternic de prejudecatile anti-grecesti in literatura, teologie si politica.

Bizantinii, la randul lor, au ramas inchisi in propriul lor univers de idei esuand in a aprecia invatatura apuseana. Ei i-au tratat pe toti francii ca pe niste barbari. Aceasta prejudecata reciproca a fost intarita si de limba. Zilele in care oamenii educati erau bilinguali se sfarsisera. In anul 450, doar cativa vestici mai puteau citi greceste, iar dupa anii 600, desi Bizantul se autointitula inca Imperiul Roman, era un lucru rar pentru un bizantin sa vorbeasca latina. Photius, cel mai mare invatat al Constantinopolului din secolul al IX lea, nu putea citi latina.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Religie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.