Marea Neagra interfata europeana cu Marea Caspica si Orientul Mijlociu

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 8.35

nivel: Facultate

Referat despre Marea Neagra interfata europeana cu Marea Caspica si Orientul Mijlociu
“Strategia energetica a Romāniei īn perioada 2007-2020” marcheaza o etapa importanta īn evolutia tarii noastre ca membru cu drepturi depline al U.E., fiind īn conformitate cu cerintele orientarilor si politicilor comunitare din domeniu, dar si tendintelor de globalizare manifestate pe plan mond[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Marea Neagra interfata europeana cu Marea Caspica si Orientul Mijlociu

Referat despre Marea Neagra interfata europeana cu Marea Caspica si Orientul Mijlociu
“Strategia energetica a Romāniei īn perioada 2007-2020” marcheaza o etapa importanta īn evolutia tarii noastre ca membru cu drepturi depline al U.E., fiind īn conformitate cu cerintele orientarilor si politicilor comunitare din domeniu, dar si tendintelor de globalizare manifestate pe plan mondial īn ultimul deceniu (reliefate prin prisma angrenarii statelor īn structuri/organisme/uniuni multinationale si semnarii diverselor tratate/acorduri/conventii internationale). Documentul strategic este unul realist ce reafirma faptul ca resursele energetice ale Romāniei sunt īntr-o scadere dramatica (petrol, gaze, uraniu) si ca resursele regenerabile sunt limitate.

Īn actuala strategie energetica romāneasca, directiile de dezvoltare pe care si le-a propus Romānia coincid, īn cea mai mare parte, cu cele europene, avānd īn vedere ca mizeaza pe energetica nucleara (urmānd a fi puse īn functiune īnca doua grupuri nucleare la C.N.E. Cernavoda), consolidarea productiei pe carbune, utilizarea resurselor regenerabile si cresterea eficientei energetice.

De asemenea, unul din obiectivele vizate este diminuarea dependentei de importuri, context īn care a fost acordata atentie proiectelor de rute alternative de transport a hidrocarburilor, cum sunt gazoductul Nabucco si oleoductul Pan European Oil Pipeline (Constanta - Trieste), dar si cele ce vizeaza interconectarea sistemului autohton cu cel din Ungaria (īn zona Arad - Szeged), din Ucraina (Siret - Cernauti) si din Bulgaria (Giurgiu - Ruse). Proiectul Nabucco prezinta atuul pretului mai mic fata de rutele alternative (South Stream si White Stream, ambele avānd si portiuni submarine ce necesita solutii tehnice costisitoare, dificile si ce implica riscuri de mediu) si evaluarilor favorabile privind stabilitatea tarilor tranzitate Avantajele reale ale PEOP (cea mai scurta ruta care leaga rezervele caspice de Europa Centrala si de Vest, ce presupune cele mai mici riscuri de mediu, datorita conexiunii “pipe-to-pipe” la nodul din Trieste) si nevoile energetice īn crestere la nivel european (ce nu pot fi satisfacute integral īn cazul materializarii celorlalte alternative) īi asigura un nivel de certitudine indiferent de orizontul de timp proiectat.

Romānia importa aproximativ 30% din necesarul de gaze naturale din Rusia, la un pret ridicat īn comparatie cu cel aplicat altor tari, pentru ca importul se realizeaza prin firme intermediare. Pierderile īnregistrate de catre companiile romānesti, care au fost nevoite sa īsi reduca activitatea ca urmare a īncetarii furnizarii gazelor naturale de catre „Gazprom”, au fost nesemnificative. Īn prezent, cānd nesemnificative. Īn prezent, cānd efectele crizei economice internationale au determinat reducerea productiei industriale īn toate sectoarele de activitate, consumul de gaze naturale este diminuat corespunzator.

Rezervele Romāniei īnsumeaza 74 de milioane de tone de petrol si 185 de miliarde de metri cubi de gaz. La un ritm de productie de aproximativ 5 milioane de tone de petrol pe an si 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, acestea vor fi epuizate pāna īn 2025. Īn Romānia, perspectivele identificarii unor cāmpuri majore sunt pesimiste, avānd īn vedere ca, īn ultimii 20 - 30 de ani, au fost localizate doar 20 de noi depozite, de dimensiuni mici sau medii, cu un aport de sub 5% la productia interna si de 20 - 25% la volumul total al resurselor tarii. Datele statistice releva ca aproximativ 85% din rezervele de hidrocarburi au fost epuizate, fiind extrase 700 de milioane de tone de titei si 1.500 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar cererea este īn continua crestere.

Circa 70% din suprafata tarii cu potential energetic a fost concesionata facānd obiectul a peste 50 de contracte comerciale. Pe termen lung, alternativele viabile sunt reprezentate de productia energetica pe baza de carbune, energie nucleara si resursele regenerabile, dat fiind ca dependenta de importurile de hidrocarburi se va accentua progresiv, īn conditiile diminuarii rezer velor nationale de petrol si gaze naturale considerate epuizabile. Tara noastra dispune de un volum mediu de resurse regenerabile, fiind identificate cinci regiuni eoliene, īn functie de conditiile topo-geografice si de mediu, cele mai favorabile situāndu-se pe litoralul Marii Negre, zonele montane si podisurile din Moldova sau Dobrogea. Potentialul eolian autohton este de 14.000 MW putere instalata in paralele cu cel tehnic amenajabil de 2.500 Mw, investitiile necesara in acest domeniu ridicandu-se la un milion de euro/ MW instalat.

Angajamentele asumate īn relatia cu UE obliga Romānia sa investeasca masiv īn exploatarea intensiva a resurselor regenerabile, astfel īncāt, īn 2020, aceasta sa reprezinte cel putin 20% din consumul national brut de energie electrica. Simultan, energia nucleara va detine o pondere de 28 - 30% din productia totala de energie a tarii noastre, iar diferenta va fi asigurata de energia produsa utilizānd carbune, gaze naturale si pacura prin valorificarea resurselor eoliene, hidraulice, geotermale si solare, a biomasei si biocombustibililor, dar si realizarii unor investitii īn instalatiile de desulfurare si echipamente de ardere.
Sume importante trebuie directionate si spre retehnologizarea marilor termo-centrale, pentru reducerea poluarii.

Concluzii
Pentru valorificarea oportunitatilor deschise Romāniei, prin prisma pozitiei (disponibil si prognozat), sunt necesare masuri convergente care sa permita tarii sa beneficieze de sansele de a deveni un actor proeminent pe pietele energetice zonale si regionale si sa acopere solicitarile uzuale. Pentru a atinge si fructifica statutul de pivot geopolitic (ale carui premise sunt reprezentate de pozitia de membru NATO si UE stabilitatea politica si cresterea economica constanta, ce o recomanda ca o tara de tranzit a fluxului de resurse energetice mai viabila decāt Ucraina, rolul asumat īn transformarea spatiului Marii Negre īntr-o regiune de stabilitate, bunele relatii de cooperare cu statele caucaziene, īn special cu Azerbaidjan, dar si cu Georgia si Armenia etc.) Romānia are nevoie de consecventa atāt īn palierul conceptual si politic, cāt si īn cel pragmatic si al actiunilor concrete de politica externa si consacrarea complementaritatii demersurilor diplomatice si obiectivelor economice strategice.

Dependenta energetica crescānda a Uniunii Europene fata de importurile de petrol si gaze naturale constituie un factor accelerator al elaborarii unei parte integranta a comunitatii euroatlantice, trebuie sa contribuie la elaborarea si implementarea elementelor acestei noi arhitecturi de securitate regionale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.