Mara - personajul principal al romanului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mara - personajul principal al romanului

Mara, vaduva cizmarului Barzovanu, este o precupeata din Radna Aradului care vinde poame, peste, carnati si turta dulce, carand zilnic cosurile cu marfa prin targuri, piete si oriunde se aduna lumea. Mara crede sincer ca e bine sa fii om in lumea aceasta, atata timp cat munca nu este in zadar. Ea are doi copii - Persida (Sida) si Trica -, zdrentarosi si desculti, si nepieptanati, si nespalati si obraznici, dar pe care ii considera exceptionali, intrucat este convinsa ca adevaratii oameni nu ies decat din copii rai. in afara de copii, pe Mara o mai preocupa la fel de mult viitorul - al ei si al copiilor. De aceea, la sfarsitul fiecarei zile, are grija sa puna o buna parte din banii castigati in trei ciorapi: unul pentru batranete si inmorman¬tare, unul pentru Persida si altul pentru Trica.

Vaduva isi doreste ca fiica ei sa se marite cu un preot. Pentru Trica i se pare potrivita meseria de cojocar, deoarece nu se indura sa cheltuiasca bani ca sa-1 dea la scoala calugarilor minoriti. in schimb, pe Persida o da in grija unor calugarite catolice din Lipova, pe care le induioseaza cu povestea ei de vaduva saraca. Maica Aegidia o accepta pe fetita pentru o suma foarte mica. in pofida pozei de femeie sarmana, Mara isi sporeste veniturile luand in arenda podul de peste Mures. Treptat, singura ei bucurie este numararea banilor din cei trei ciorapi. Copiii ei nu-i indeplinesc nazuintele si, desi viata lor nu este fericita, Mara nu se indura sa se desparta de banii care le-ar fi putut schimba soarta.

Persida se indragosteste de Natl (Ignatie), fiul macelarului Hubar, un neamt venit de la Viena si care, imbogatit dupa revolutia de la 1848, se numara printre oamenii de vaza din zona, fiind si economul orasului Lipova. Ca si Mara, Hubar hotaraste din vreme destinul fiului sau: il retrage de la scoala pentru a se ocupa de macelarie. Sensibil si predispus la visare, pe Natl nu-1 multumeste decizia tatalui, dar isi accepta cu resemnare situatia, pana in momentul in care o zareste pe Persida la fereastra manastirii.

Cei doi fac parte din lumi diferite; comunitatea germana priveste ironic dezordinea care domneste in viata romanilor, iar acestia considera ca papistasii sunt un neam de oameni dusmanosi. Cei doi tineri se casatoresc in taina, incalcand regulile traditionale.
Stabiliti la Viena, unde Natl deschide o macelarie, niciunul dintre ei nu se poate adapta. Amandoi traiesc cu gandul vinovatiei, se instraineaza si, dupa, un timp se intorc in Lipova hotarati sa lupte cu prejudecatile lumii lor. Iau in arenda carciuma de la Sararie. Avocatul o sfatuieste pe Persida sa faca un copil ca sa fie acceptata de Hubari. Relatiile dintre Natl si Persida se degradeaza; ei traiesc in izolare si in ten¬siune. Cand copilul se naste si este botezat dupa ritul catolic, lucrurile intra in normal.

Si Trica are o existenta aventuroasa. Mara il duce de mic la cojocarul Bocioaca sa invete meserie. Aici munceste din greu pana ce iese din adolescenta. Marta, sotia cojocarului face o pasiune pentru Trica, iar acesta, din loialitate fata de stapanul sau, refuza avansurile care ii provoaca criza morala. Desi Bocioaca ii platise rascumpararea (taxa care il scutea de armata), el se inroleaza voluntar si pentru un timp pleaca sa lupte (este vorba despre razboiul austro-ungarilor cu armata lui Garibaldi). Se intoarce apoi acasa maturizat si pregatit sa intre in randul lumii sale.
Romanul se incheie cu moartea violenta a batranului Hubar, ucis de fiul sau natural, Bandi.

Comentariul

Romanul Mara este creat in buna traditie romantica, aducand un univers populat de personaje care traiesc cu intensitate, aflate sub guvernarea pasiunilor. Actiunea urmareste trairile incrancenate ale eroilor, fiind marcata periodic de secvente dramatice care vin ca niste lovituri de teatru: prima intalnire dintre Persida si Natl, confruntarea dintre acesta si tatal sau, fuga la Viena, inrolarea lui Trica, uciderea lui Hubar. Mara este un fel de emblema a acestei lumi pentru ca evolutia ei, de asemenea sinuoasa si marcata de pasiuni puternice, se afla in acord cu actiunea dramatica a romanului. Ea intruchipeaza un tip de avar, dar tipologia nu e construita in maniera realista, pentru ca naratorul urmareste instalarea viciului pe masura implicarii personajului in aprige confruntari morale.

De la bucuria lucrului implinit Mara trece pe nesimtite la un fel de cult al maternitatii, motivandu-si toata zbaterea prin dragostea ei fata de copii si prin datoria de mama. in realitate, Mara isi abandoneaza copiii, mai precis se bucura sa-i stie in grija strainilor, iar ciorapii in care pune banii pentru ei, devin parte integranta din viata ei secreta si din bucuriile ei ascunse. Ea profita de bunatatea calugaritelor pentru a scuti de fapt banii destinati educatiei Persidei, iar pe Trica il lasa cu totul in grija cojocarului Bocioaca.

Treptat, se instraineaza de proprii copii sau, mai precis pastreaza doar o legatura dictata de un sentiment de datorie des invocat. Persida este intimidata de aerul aspru al mamei sale, dar il accepta din obisnuita. Abia in momentul in care simte nevoia sa se confeseze realizeaza de fapt cat de distanta era Mara: Era muma ei femeia aceasta, si parca abia acuma ajunsese a-si da seama ca nu-i este straina. De altfel Mara crede ca isi iubeste copiii si chiar traieste cu intensitate toate conflictele lor, dar ii lasa, de fapt, singuri in fata primejdiilor, convinsa ca omul are data lui, si nici in bine, nici in rau nu poate sa scape de ea; ce-ti e scris are neaparat sa ti se intample; vointa lui Dumnezeu nimeni nu poate s-o schimbe. « mai multe referate din Romana