Managementul riscului legal

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Managementul riscului legal

Deosebirea dintre cazul nefericit si culpa
In decursul timpului afirmarea ca utile a mai multor descoperiri noi a insemnat tot atatea momente de asumare a unor riscuri.Uneori riscurile depaseau cu mult notiunea de responsabilitate profesionala morala sau juridica reprezentand chiar si pericol de moarte.

Noile terapii mai eficiente si deci mai utile nu sunt intotdeauna nevatamatoare.Acestea creeaza asumarea unui risc .
Progresul stiintific permite o mai clara diferentiere a eroarii de greseala, folosind criterii cat mai exacte care sa-l indemne pe cadrul medical sa accepte riscurile in interesul bolnavului.Teoria generala a erorilor profesionala vorbeste de erori de fapt si de erori de norma.Erorile de fapt tin de natura actului medical ,de natura lucrului in sine.

Erorile de norma tin de lacunele de atitudine profesionala.
Prin studierea erorilor de fapt se pot trage invataminte care pot ajuta la dezvoltarea artei medicale ,iar prin cercetarea erorilor de norma (generatoare de prejudicii) se poate incerca evitarea acestora.
Eroarea de fapt este neimputabila.

Ea este urmata de reprezentarea subiectiva a consecintelor negative deoarece nu a putut fi prevazuta,.In ciuda comportamentului profesional caracterizat prin atentie,erorile se datoresc unei imperfectiuni a stiintei medicale la un moment dat ,unei reactivitati particulare a bolnavului care duc la cunoasterea falsa a unei situatii de fapt.

Ele se produc in conditiile unei activitati perfect normale deoarece respecta regulile de comportament, profesional eroarea este de fapt susceptibila doar de o analiza morala cu un beneficiu deontologic.
Se apreciaza ca se afla in eroare orice cadru medical care in aceleasi conditii ar fi fost victima aceleiasi capcane.

Eroarea de norma
Este imputabila .Ea tine de domeniul cunostintei profesionale si se omologheaza cu greseala.Apare atunci cand nu se respecta normele acceptate unanim.Erorile de norma pot fi comosive sau omisive.
Erorile comisive apar atunci cand faci ceva cand nu trebuie ,iar cele omisive cand nu faci ceea ce trebuie.Erorile de norma pot fi certe sau indoielnice.Mai pot fi usoare sau grave.

In ceea ce priveste relatia cadru medical –pacient ceea ce ne intereseaza este eroarea diagnostica.
Eroarea diagnostica apare prin formularea incompleta sau formularea gresita.Nestabilirea diagnosticului , neprecizarea continutului bolii reprezinta greseala faptica ,iar formularea inadecvata a diagnosticului reprezinta greseala logica.

Erorile faptice apar prin neconcordanta totala sau partiala a diagnosticului cu realitatea.Erorile logice apar prin incalcarea regulilor de rationament medical.Cele doua tipuri de erori se genereaza reciproc si anume: lipsa unui diagnostic corect determina o atitudine medicala neadecvata.

Cauzele greselii sunt multiple si sunt de delimitat:
-se poate gresi din prea multa incredere in sine ;
-in cauza ideilor preconcepute (subiectivism);
-ideile false pot fi generate si de situatii obiective;
-imperfecta de recunoastere a realitatii.

Erori de laborator
Diferentierea erorii de greseala impune si analiza conditiilor de lucru concrete pe care le-a avut cadrul medical la indemana.Se cauta sa se afle daca asistentul sau medicul a facut tot ceea ce era posibil in acele conditii pentru apune cel mai exact diagnostic si de a alege cea mai buna metoda de tratament in interesul bolnavului.

Daca el a respectat cerintele unei atitudini ideale neconcordanta diagnosticului cu realitatea va fi doar o eroare deoarece orice cadru medical ar fi ajuns la aceleasi concluzii in aceleasi conditii.
Daca neconcordanta diagnostica apare prin folosirea nejudiciara a cunostintelor sale in conditiile de lucru ne aflam in situatiile de greseala.

Eroare apare in ciuda bunei credinte si a constiinciozitatii ,dar greseala nu s-ar putea produce daca un medic sau un asistent medical ar lucra in aceleasi conditii competent si constiincios .
Forta majora apare atunci cand nepunerea corecta a diagnosticului sau neducerea la bun sfarsit a unei terapii este de cauza interna.Cadrul medical trebuie sa aiba in vedere si sa evalueze cele mai mici riscuri printr-o atitudine prudenta si printr-o tehnica plina de acuratete.

Riscul oportun este riscul calculat si controlat .Prin riscul opartun se evita riscul inoportun care este incontrolabil.
D.p.d.v juridic exista riscuri supuse normarii (susceptibile de evaluare anticipata) si riscuri nesupuse normarii ,care sunt imprevizibile rezultate din situatii de urgenta ,caz fortuit sau forta majora.
« mai multe referate din Management