METODA ANALIZEI DOCUMENTELOR

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.78

nivel: Facultate

Documente necifrice personale, neoficiale
Aici intra: foi de zestre, insemnari zilnice, jurnale intime, biografii etc.
In definirea documentelor personale se pune accentul pe faptul ca ele reflecta experienta vietii individului, ca sunt confidentiale, un produs spontan.

Intr-o lucrare de referinta, Herbert Blumer (1939) defineste documentele personale ca "...relatare [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: METODA ANALIZEI DOCUMENTELOR

Documente necifrice personale, neoficiale
Aici intra: foi de zestre, insemnari zilnice, jurnale intime, biografii etc.
In definirea documentelor personale se pune accentul pe faptul ca ele reflecta experienta vietii individului, ca sunt confidentiale, un produs spontan.

Intr-o lucrare de referinta, Herbert Blumer (1939) defineste documentele personale ca "...relatare a experientei individuale care releva actiunile individului ca agent uman si ca participant la viata sociala".

La randul sau, Gordon W. Allport (1942), din perspectiva psihologica, defineste documentele personale ca "orice destainuire inregistrata care, intentionat sau nu, ofera informatii referitoare la structura, dinamica si functionarea vietii mintale a "autorului".

Intre documentele personale mai importante si interesante sunt:
a) Foile de zestre (urmarind tocmeli la casatorie, in ele se specifica tot ceea ce primeau ca dota tinerii casatoriti - este de fapt asa cum arata Xenia C. Costa-Foru, din Scoala Sociologica a lui Dimitrie Gusti - un act legal.). Dar, pentru ca nu emana de la o autoritate juridica, deci nefiind oficial, este un act personal. Este act legal dar nu si juridic, din punctul de vedere al dreptului civil.

In cercetarea dreptului familiei H.H. Stahl face distinctie intre urmatoarele forme de inzestrare.
- act de dota;
- foaie de zestre;
- tocmeala, conform obiceiului pamantului;
- forme deghizate (vanzare, donatie, renta, dijma, simpla tolerare etc.).

b) Spitele de neam (arborele genealogic) cu sau fara reprezentare grafica. H.H. Stahl a elaborat o schema pentru spitele de neam si arborele genealogic.

c) Jurnalele intime constituie documente personale neoficiale, dar interesante. In literatura de specialitate, Allport, acorda in lucrarea "The use of personal documents in psyhological science", (New York, 1942), o mare valoare jurnalului intim, din care, afland trecutul unei persoane, se poate face o prognoza autentica.

d) Autobiografiile, scrisorile si insemnarile zilnice (intime) au fost studiate de sociologul american de origine poloneza Florian Znaniecki. El a analizat 764 de scrisori expediate de taranii polonezi emigranti familiilor lor ramase in Europa. William Thomas si Florian Znaniecki numesc acest tip de epistole "Scrisori ceremoniale" (bowling letter), functia lor fiind aceea de manifestare a solidaritatii familiale.

e) Biografiile sociale sunt deosebit de prezente si in momentul actual. Ele pot fi:
- spontane sau provocate
- biograme (scrise la cererea cercetatorului)
- curriculum vitae (pentru scopuri oficiale)
- biografii tematice (o secventa de viata)
- biografii comprehensive (ansamblul vietii).

3. Analiza documentelor
Metoda analizei documentare cunoaste doua variante de baza:
a)analiza directa - utilizeaza in mod nemijlocit informatia continuta in documente, ca informatie despre anumite fapte sociale;
b)analiza indirecta, in care documentul are o semnificatie sociala, fiind considerat el insusi fapt social, ceea ce intereseaza fiind cine relateaza, felul in care o face etc., deci furnizand o informatie implicita.

Tehnici de analiza a documentelor
In acest context trebuie sa lamurim cum se realizeaza concret analiza.
- In primul rand trebuie luate la o parte documentele a caror analiza este transferabila direct procedurilor statistice, adica acelea in care informatia apare in forma numerica. Important este sa cunoastem cum au fost constituite documentele, gradul de precizie si temeinicie.

- Celelalte surse documentare pot fi supuse unor tehnici :
I. calitative, analiza realizand comparatii, reconstituirea contextului social, remarcarea aparitiei unui fenomen etc.
II. tehnici cantitative, al caror obiectiv fundamental il constituie transformarea informatiei in entitati numarabile sau eventual masurabile. Tehnica impusa poarta denumirea de "analiza de continut". Aceasta furnizeaza o descriere obiectiva si cantitativa a documentelor.

Valoarea si limitele documentelor cifrice
Documentele cifrice asigura determinarea cantitativa a fenomenelor si proceselor sociale. Ele se cer a fi verificate pentru a se stabili autenticitatea lor. Se exclud de la inceput statisticile trucate, cele cu erori de inregistrare sau cele incomplete.

Valoarea informativa a datelor statistice cu continut social depinde, in principal, de urmatoarele:
a) sistemul de recoltare si prelucrare a datelor statistice
b) vizibilitatea faptelor sociale.

Exprimarea precisa a rezultatului numararii nu confera de la sine si exactitatea documentului. Adeseori se confunda precizia cu exactitatea. In mod curent se spune "brutal ca o cifra", subintelegandu-se ca cifrele reprezinta "adevarul crud", "adevarul adevarat".

Fara sa consideram statistica doar ca o "arta a mintii cu precizie" - cum se exprima Benjamin Disraeli (1804-1881) - primul ministru al Angliei din vremea expansiunii sale coloniale, este necesar sa facem distinctie intre calitatea documentelor cifrice de a fi precise si calitatea lor de a fi exacte.

Asupra distinctiei dintre precis si exact, din literatura romaneasca, a atras atentia remarcabilul sociolog H.H. Stahl1. Valoarea documentelor cifrice consta si in completitudinea lor. Truncherea informatiei statistice reprezinta forma benigna a "minciunii statistice". Prin trunchiere, chiar inregistrarea "precisa" si "exacta" a faptelor sociale, dezinformeaza, ascunde adevarul" (statistic).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.