Lucrare de disertatie - Regimul juridic al avizelor de mediu

2x puncte

categorie: Drept

nota: 4.26

nivel: Facultate

1.1. Introducere

Protecţia mediului a devenit una din principalele preocupări ale secolului XX şi reprezintă o provocare pentru actualul mileniu. Comunitatea internaţională a fost pusă īn faţa unor evenimente care au avut un impact deosebit asupra mediului: accidentele tancurilor petroliere Tory Canion īn 1967, Exxon Valdez -1992, Prestige- 2[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lucrare de disertatie - Regimul juridic al avizelor de mediu

1.1. Introducere

Protecţia mediului a devenit una din principalele preocupări ale secolului XX şi reprezintă o provocare pentru actualul mileniu. Comunitatea internaţională a fost pusă īn faţa unor evenimente care au avut un impact deosebit asupra mediului: accidentele tancurilor petroliere Tory Canion īn 1967, Exxon Valdez -1992, Prestige- 2002, accidentul de la uzinele Sandoz din Elveţia sau cel de la Bhopal din India, şi nu īn ultimul rānd accidentul de la Cernobīl- Ucraina.

Toate acestea au determinat societatea internaţională să devină conştientă de importanţa mediului, nu numai pentru omenire, ci pentru supravieţuirea īntregii planete. Astfel, relaţia mediu-societatea umană a căpătat dimensiuni concrete. Nu se mai pune problema "īmblānzirii naturii", ci a conştientizării faptului că omul este o parte intrinsecă a mediului, fapt pentru care protecţia şi conservarea acestuia īnseamnă, de fapt, asigurarea habitatului necesar pentru continuarea existenţei sale.

Un loc aparte īn cadrul acestor preocupări este ocupat de tehnicile si instrumentele cu caracter preventiv si de precauţie. Rolul lor a crescut odată cu trecerea de la mecanismele ,,end of pipe" de protecţie a mediului la cele preventive. Varietatea, complexitatea şi acceptarea acestor mecanisme legale au crescut īn ultimii ani datorită influenţei reciproce a legislaţiei naţionale şi internaţionale. Printre aceste mecanisme se număra si evaluarea strategica de mediu.

Ce este evaluarea strategica de mediu? Este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai īnalt nivel decizional, care facilitează, īncă de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protecţiei mediului.

Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument internaţional, pe care si Romānia l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional īnalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului tārziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la īntrebările adresate la nivelul cel mai īnalt, de tipul "ce fel de dezvoltare trebuie să aibă loc, unde şi daca acesta trebuie īntradevăr să aibă loc" au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protecţiei mediului.

Evaluarea de mediu sau "evaluarea strategica de mediu" se aplica la cel mai īnalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe "sursa" impactului asupra mediului si nu pe "rezolvarea" simptomelor apărute in urma producerii impactului.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, este organul de specialitate pentru implementarea politicilor şi legislaţiei īn domeniul protecţiei mediului, īn subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

1.2. Structura organizatorică, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului

Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sunt stabilite prin hotărāre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Autorităţile competente pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate integral de la bugetul de stat. Pentru exercitarea atribuţiilor sale, autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită informaţiile necesare altor autorităţi publice centrale, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor fizice şi juridice.

Īn exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii regionali, comisarii şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane īmputernicite din cadrul acesteia, au acces, īn condiţiile legii, oricānd şi īn orice incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact asupra mediului.

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
o reactualizează strategia protecţiei mediului, cu respectarea principiilor şi elementelor strategice prevăzute īn prezenta ordonanţă de urgenţă;
o elaborează recomandările şi acţionează pentru integrarea politicilor de mediu īn strategiile şi politicile sectoriale;

o coordonează activitatea de instruire īn domeniul protecţiei mediului;
o corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi urbanism şi stabileşte măsuri de reconstrucţie ecologică;
o creează sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi termenii care permit accesul liber la informaţiile privind mediul şi participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
o stabileşte infrastructura pentru informaţia spaţială care serveşte scopurilor politicilor de mediu şi politicilor sau activităţilor care pot avea un impact asupra mediului;
o iniţiază proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementări şi proceduri specifice;

o avizează normele şi reglementările referitoare la activităţi cu impact asupra mediului, elaborate de alte autorităţi şi controlează aplicarea acestora;
o organizează sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului, coordonează activitatea acestuia şi asigură informarea autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele monitorizării contaminării radioactive a mediului;
o creează cadrul instituţional-administrativ pentru identificarea şi promovarea programelor de cercetare, pentru formarea şi instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiză, evaluare şi control al mediului;

o implementează politicile, strategiile şi reglementările de protecţia mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile regionale şi judeţene pentru protecţia mediului;
o numeşte comisii de experţi pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activităţi care implică organisme modificate genetic;
o asigură, contra cost, consultarea organismelor ştiinţifice şi a experţilor interni şi externi, după caz;
o elaborează şi implementează programe şi elaborează materiale educative privind importanţa protecţiei mediului;

o urmăreşte, īn sfera sa de competenţă, respectarea obligaţiilor asumate prin convenţiile internaţionale la care Romānia este parte;
o urmăreşte şi analizează aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, īntocmeşte, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, rapoarte anuale privind starea mediului;
o colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţari şi reprezintă Guvernul īn relaţiile internaţionale īn domeniul protecţiei mediului;

o aplică sancţiuni, prin Garda Naţională de Mediu, pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de reglementare, titularilor activităţilor;
o colaborează cu autorităţile publice şi alte persoane juridice, īn scopul diminuării efectelor negative ale activităţilor economice asupra mediului şi īncurajează introducerea tehnicilor şi tehnologiilor adecvate pentru mediu;
o pune la dispoziţie publicului date privind starea mediului, programele şi politica de protecţie a mediului;

o se consultă periodic cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei protecţiei mediului;
o identifică, īn colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, noi instrumente financiare care favorizează protecţia şi īmbunătăţirea calităţii elementelor de mediu;
o realizează activitatea de inspecţie şi control īn domeniul protecţiei mediului prin Garda Naţională de Mediu;
o colaborează cu autorităţile publice de protecţie civilă pentru elaborarea planurilor operative şi pentru executarea īn comun a intervenţiilor īn caz de poluări sau accidente ecologice;
o elaborează Programul Operaţional Sectorial Mediu avānd responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program;

o pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului, zone de risc īnalt de poluare īn anumite regiuni ale ţării şi elaborează, īmpreună cu alte autorităţi publice centrale şi locale, programe speciale pentru īnlăturarea riscului survenit īn aceste zone. După eliminarea factorilor de risc īnalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată īn normalitate.

Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd īn bugetele proprii fonduri pentru īndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului īn vederea realizării acestora.

Autorităţile competente pentru protecţia mediului conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, avize de mediu, acorduri şi autorizaţii/autorizaţii integrate de mediu, īn condiţiile legii.
Actele de reglementare se emit numai dacă planurile şi programele, proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activităţile existente prevăd prevenirea, reducerea, eliminarea sau compensarea, după caz, a consecinţelor negative asupra mediului, īn raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice şi reglementările īn vigoare.

Titularii activităţilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului au obligaţia de a respecta termenele stabilite de autoritatea competentă de protecţia mediului īn derularea acestor proceduri.

Nerespectarea termenelor stabilite de autoritatea competentă de protecţia mediului īn derularea procedurii de reglementare conduce la īncetarea acestei proceduri, solicitarea actului de reglementare fiind anulată.

1.3. Definiţia avizelor de mediu, felurile, conţinutul, obţinerea, solicitarea şi valabilitatea avizelor de mediu

Avizul - reprezintă opinia de specialitate, solicitată de autoritatea administrativă competentă să emită/ adopte actul administrativ, cu privire la necesitatea şi oportunitatea emiterii/adoptării şi la conţinutul actului. Avizele de regulă, nu se pot solicita autorităţilor administrative ierarhic superioare emitentului, iar revocarea avizului ulterior actului administrativ emis/adoptat cu respectarea lui nu influenţează valabilitatea actului administrativ.

Potrivit tezei ultime a art.40 alin.(4) al Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, actele normative emise de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate sau de cele ale administraţiei publice locale vor menţiona īn preambul şi ,,avizele prevăzute de lege". Această obligaţie , poate naşte unele discuţii contradictorii, deoarece atāt pe plan doctrinar, cāt şi pe plan legislativ, aşa cum am amintit mai sus avizele pot fi facultative, consultative sau conforme. Caracterul de obligativitate este parţial īn cazul avizelor consultative, deoarece solicitarea acestora la emiterea unui act juridic este obligatorie īn schimb conţinutul avizului este facultativ pentru organul emitent al actului. Īn raport cu prevederile din Normele de tehnică legislativă , considerăm că īn preambulul hotărārilor trebuie să se menţioneze toate avizele prevăzute de lege, inclusiv cele facultative, deoarece şi acestea exprimă atitudinea organului emitent faţă de organul care avizează actul normativ.

 Avizele sunt facultative, atunci cānd autoritatea administrativă care emite/adoptă actul nu este obligată să le solicite. Īn cazurile īn care avizul a fost solicitat şi obţinut, iniţiatorul actului nu este obligat să se conformeze acestuia;

 Avizele sunt consultative, atunci cānd iniţiatorul actului administrativ este obligat să le solicite, dar nu este obligat să se conformeze conţinutului acestora la emiterea/adoptarea actului administrativ;

 Avizele sunt conforme, atunci cānd iniţiatorul actului administrativ este obligat, atāt să le solicite, cāt şi să le respecte. Īn această situaţie, actul administrativ emis nu poate fi contrar conţinutului avizului , īn schimb, organul competent să emită actul, dacă nu este de acord cu conţinutul avizului , poate să renunţe la dreptul de a mai emit actul administrativ respectiv .

Avizul de amplasament şi avizul de gospodărire a apelor sunt avize conforme, cerute pentru efectuarea lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele.

Documentaţiile pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă şi asupra zonelor riverane.

Avizul īşi pierde valabilitatea după doi ani de la emitere. Dacă execuţia lucrărilor respective nu a īnceput īn acest interval, posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligaţia să anunţe emitentul īn scris, data de īncepere a execuţiei cu 10 zile īnainte de aceasta.

Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obţinerii acordului şi autorizaţiei de mediu.
Īn cazurile avizului facultativ şi consultativ, actul administrativ poate fi emis/adoptat, dacă avizul nu a fost emis īn termenul prevăzut de lege sau stabilit de autoritatea administrativă care l-a solicitat.

Potrivit legislaţiei īn vigoare, un consiliu local nu poate dezbate un proiect de hotărāre dacă nu este īnsoţit de avizele comisiilor de specialitate ale consiliului.
Dar, consiliul local nu este obligat să urmeze acele avize, avānd deplina libertate īn adoptarea hotărārii. Īn acest caz , avizul este consultativ.

Potrivit tezei ultime a art.40 alin.(4) al Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, actele normative emise de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate sau de cele ale administraţiei publice locale vor menţiona īn preambul şi ,,avizele prevăzute de lege". Această obligaţie , poate naşte unele discuţii contradictorii, deoarece atāt pe plan doctrinar, cāt şi pe plan legislativ, aşa cum am amintit mai sus avizele pot fi facultative, consultative sau conforme.

Caracterul de obligativitate este parţial īn cazul avizelor consultative, deoarece solicitarea acestora la emiterea unui act juridic este obligatorie īn schimb conţinutul avizului este facultativ pentru organul emitent al actului. Īn raport cu prevederile din Normele de tehnică legislativă , considerăm că īn preambulul hotărārilor trebuie să se menţioneze toate avizele prevăzute de lege, inclusiv cele facultative, deoarece şi acestea exprimă atitudinea organului emitent faţă de organul care avizează actul normativ.

Conform Ordonanţei Guvernului Romāniei nr.35/2002 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale , aprobată de Legea nr.673/2002, comisiile de specialitate īntocmesc avize asupra proiectelor de hotărāri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local.

Ca şi īn cazul rapoartelor compartimentelor de resort avizele comisiilor de specialitate se īntocmesc īn scris, şi se īnregistrează īn registrul de intrare ieşire a corespondenţei, secretarul localităţii avānd obligaţia să le transmită consilierilor īmpreună cu invitaţia şi celelalte materiale referitoare la şedinţa consiliului local, precum şi iniţiatorului proiectului de hotărāre.

Referitor la conţinutul avizului , considerăm că acesta cuprinde punctul de vedere al comisiei de specialitate , propuneri de īmbunătăţire a proiectului de hotărāre şi amendamente, acesta concretizāndu-se īntr-un material util adoptării unei hotărāri viabile.

Avizele īntocmite de comisiile de specialitate vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atāt amendamentele şi propunerile acceptate cāt şi cele respinse. Ele sunt supuse la vot īn cadrul comisiei, fiind semnate de preşedinte şi secretar.

După obţinerea avizelor iniţiatorul actului definitivează proiectul, reţinānd sau respingānd motivat propunerile, recomandările sau observaţiile formulate de avizatori. Dacă īn urma propunerilor, recomandărilor şi observaţiilor primite, se aduc modificări de esenţă proiectului iniţial, se pot solicita alte avize, note de fundamentare sau referate decāt cele iniţiale, īn funcţie de schimbările intervenite.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.