Locul si rolul comunicarii in consiliere

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.39

nivel: Facultate

În raportul prezentat la UNESCO de Sean McBride, acesta face
următoarele aprecieri: “comunicarea susTine si animă viaTa. “Prin ea gândirea se traduce în faptă si sunt reflectate toate emoTiile, toate nevoile omului, de la cele mai simple gesturi, care garantează continuitatea vieTii si până la manifestările supreme ale creaTiei – sau ale distrugerii”. Părerea autorul[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Locul si rolul comunicarii in consiliere

În raportul prezentat la UNESCO de Sean McBride, acesta face
următoarele aprecieri: “comunicarea susTine si animă viaTa. “Prin ea gândirea se traduce în faptă si sunt reflectate toate emoTiile, toate nevoile omului, de la cele mai simple gesturi, care garantează continuitatea vieTii si până la manifestările supreme ale creaTiei – sau ale distrugerii”. Părerea autorului, ca un corolar al imaginii sale despre comunicare este că “comunicarea devine imaginea pe care societatea si-a creat-o despre sine”.[4, p.10]

Marin Aiftincă susTine, si el, cu deosebită fervoare, ideea caracterului
atotcuprinzător al comunicării: “comunicarea este inerentă existenTei; este o formă a universalităTii”; “comunicarea reprezintă o caracteristică fundamentală a existenTei umane”.[1, p.40] Denis McQuail este la fel de categoric în susTinerea caracterului atotcuprinzător al comunicării. Citându-l pe Edward Sapir, acesta observă că “…orice structură culturală, orice act individual care Tine de comportamentul
social implică, într-un sens explicit sau implicit, comunicare”. [13, p. 18]

În actul comunicării, însă, nu totdeauna omul se poate orienta coerent,
logic, precis si stabil, existând numeroase evenimente comunicaTionale care-i tulbură echilibrul prin lipsa lor de consistenTă si veridicitate, prin caracterul lor denaturat, în raport cu faptele reale, precum si prin influenTa lor negativă asupra orientării omului în mediul social. În categoria acestora intră si adevărate tornade informaTionale cu efect negativ, distructiv, producând uneori grave
prejudicii în viaTa si activitatea oamenilor, în rchilibrul lor psihologic, emoTional. Cunoasterea esenTei si mecanismului comunicării, precum si a locului si rolului tehnicilor de comunicare în consiliere este, de aceea, un demers deosebit de util în activitatea de consiliere psihologică si educaTională.

1.1. Comunicarea. Definire, descriere
1.1.1. DefiniTii ale comunicării
Asa cum susTin majoritatea autorilor de lucrări de specialitate, elaborarea unei definiTii suficient de precise, care să cuprindă toate aspectele fenomenului este extrem de dificilă. Fiecarer autor defineste comunicarea în funcTie de contexte determinate, de perspectiva stiinTifică, precum si de modelul de comunicare avut în vedere. Denis McQuail, în lucrarea “Comunicarea”, observă că un autor din acelasi domeniu, Dance, a descoperit 15 tipuri de definiTii, astfel încât asumarea uneia sau alteia este greu de decis. Doi cercetători americani au inventariat nu mai puTin de 120 de definiTii. [13, p. 15]

Tocmai de aceea, ne vom orienta exclusiv după acele definiTii care sunt
mai aproape de expresia românească a termenului si deci mai aproape de
înTelegerea noastră. Termenul “a comunica” are, în DicTionarul explicativ al limbii române, sensul de “a face cunoscut, a da de stire, a informa, a înstiinTa, a spune”, dar si “a se pune în legătură, în contact cu …”. [24, p. 179] Din primul sens desprindem nemijlocit ideea de act liniar, între un comunicator si un receptor; cel de-al doilea sens situează comunicarea într-un context mult mai larg, acela al
interacTiunii dintre oameni. Acelasi înTeles are si definiTia dată în DicTionarul de filosofie, având ca autor pe Didier Julia: “relaTie între persoane”, o relaTie preponderent lingvistică, dar care nu se reduce la aceasta, ci cuprinde totalitatea formelor de expresie umană codificate în limbaj. [9, p. 57]

În cartea lui Horst Rückle, “Limbajul corpului”, se formulează o definiTie extrem de scurtă: “comunicarea reprezintă schimbul de informaTii”. Autorul consideră că aceasta “presupune interacTia socială, prin utilizarea modurilor de comportare înnăscute sau dobândite, precum si existenTa unor semnale verbale sau nonverbale care sunt emise si recepTionate constient sau inconstient.” [18, p. 49] Denis McQuail, în opera citată, defineste comunicarea ca un “transfer
ordonat de semnificaTie”. [13, p. 29] Este o definiTie simplă, dar din aceasta reTinem un termen specific teoriei comunicării, semnificaTia.

În cartea lui Gary Johns, “Comportamentul organizaTional”, găsim o
definiTie care încearcă o maximă generalizare: “Comunicarea este procesul prin care se schimbă informaTii între emiTător si receptor” cu precizarea că cei doi poli pot să fie persoane sau instrumente.

1.1.2. Mecanismul si modelele comunicării.
Pentru înTelegerea statutului si importanTei comunicării în relaTiile
interumane este deosebit de important să descifrăm mecanismul comunicării, structura intimă si factorii care fac posibil acest mijloc de înTelegere între oameni. În literatura de specialitate, mecanismul comunicării se prezintă deosebit de variat, sub forma unor modele comunicaTionale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.