Limbi diferite, lumi diferite

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Limbi diferite, lumi diferite

Concepte si notiuni

O parte din comportamentul public de suprafata la care ne-am referit mai sus are anumite origini culturale, iar noi putem adopta aceste particularitati fara a ne prejudicia in vreun fel convingerile fundamentale. Nu este greu sa actionezi asemanator cu altcineva, chiar si diversele moduri de a vorbi pot fi imitate intr-o oarecare masura. Gandirea, insa, e cu totul altceva. Nu o putem vedea, nici auzi, cand vrem sa aflam ce gandeste cineva ne putem lovi de rezistenta, simulare sau siretenie.

Problemele de diferenta culturala nu se nasc atat din faptul ca nu suntem familiarizati cu o plecaciune, o ridicare din umeri specifica galezilor sau cu manuirea betisoarelor orientale. Societatea ne-a invatat sa adoptam anumite concepte si valori. Stim ca multe dintre aceste concepte sunt proprii mai multor culturi. Nu-l putem invata pe un spaniol nimic din ce inseamna onoarea, se stie ca japonezii sunt maestrii amabilitatii, suedezii, englezii si germanii sunt cu totii convinsi de cinstea lor. Daca ne gandim la dimensiunile, lunga istorie si diversitatea nemarginita a lumii in care traim, este absolut remarcabil sa observi cat de multe concepte comune sunt adanc inradacinate intr-un mod similar in societati total diferite.

Onoarea, datoria, dragostea, dreptatea, recunostinta si razbunarea sunt doctrinele fundamentale ale germanilor, chinezilor, arabilor si polinezienilor deopotriva. Un tasmanian stie ce datorie are la fel de bine ca si un polinezian. Ceea ce pierdem adesea din vedere este faptul ca fiecare are notiuni diferite despre aceste concepte care prezinta interes pentru atat de multe culturi. Datoria pentru un chinez nu este acelasi lucru ca pentru un american. Dragostea romantica este perceputa diferit in Franta si in Finlanda. Notiunea de razbunare nu are aceleasi conotatii pentru sicilieni si pentru englezi.

Diferente extreme

Suntem cu totii de acord ca diversitatea culturala este vasta si extraordinara. Ca sa luam un exemplu dus la extreme, barierele de comunicare sau intelegere reciproca dintre un eschimos si un bosiman african s-ar putea dovedi de netrecut. Dat fiind fondul lor atat de diferit, despre ce ar putea discuta? Nu ar cunoaste absolut nimic despre structura sau politica societatii celuilalt; este putin probabil ca ei sa-si poata imagina o clima total opusa celei cu care s-a obisnuit fiecare; religia, tabuurile, valorile, aspiratiile, deziluziile si stilul de viata s-ar afla intr-un contrast izbitor.

Subiectele de conversatie (in cazul in care ar gasi o modalitate de a comunica) ar fi minime, aproape nule. Va ganditi la discutii despre vreme, sex, mancare? Acestea ar fi cu siguranta subiectele de baza. Totusi, daca cei doi ar fi sa se intalneasca intr-o regiune cu clima temperata (sa zicem primavara, in Anglia) eschimosului i-ar fi cald, iar bosimanului frig. Notiunile fiecaruia despre atractia sexuala ar fi atat de diferite, incat e greu de crezut ca le-ar da mana sa faca schimb de sotii. O gustare delicioasa? Poftim, serveste nitica untura – bleah! Ce porcarie! Dar niste sarpe flambat nu refuz niciodata.

Notiunile total diferite despre timp, spatiu, viata dincolo de moarte, natura si realitate, proprii societatilor izolate, nu vor avea un impact foarte mare asupra afacerilor internationale (desi se pot dovedi utile pentru moravurile si filosofia noastra de viata). Indienii navaho cu conceptul lor atomic de vorbire, tribul zulu cu cele 39 de tipuri de verde, eschimosii cu cele 42 de tipuri de zapada, aborigenii cu perioada lor de visare, laponii cu cele 8 anotimpuri ale lor, toti ne ofera giuvaieruri culturale, perceptii uimitoare, procese de vorbire si de gandire unice care ii incita si ii fascineaza pe cei care au timp sa le studieze. Aceste fenomene ne emotioneaza si le apreciem cu bucurie. Observam, invatam si uneori chiar intelegem. Nu suntem dezamagiti. Exista diferente pe care le percepem, le recunoastem si le acceptam. Ne dam seama, intr-o mai mica sau mai mare masura, unde ne situam in raport cu acesti oameni. Apartinem unor lumi diferite.

Mai aproape de casa

In lumea noastra, sunt altii care ne seamana mai mult. Au civilizatii moderne, partide politice, fabrici, masini, titluri si actiuni. Ii intalnim cu regularitate si sunt imbracati la fel ca noi. Se pare ca au concepte si valori similare. Par sa vorbeasca „pe limba noastra“. Totusi, din anumite motive, francezii si germanii nu sunt intotdeauna pe aceeasi lungime de unda. In Belgia exista disensiuni intre cele doua jumatati ale societatii. Chinezii si japonezii sunt circumspecti unii fata de altii, ca sa folosim un termen bland; suedezii si norvegienii nu se au prea bine desi sunt vecini, iar ideea ca varul britanic si cel american nu se „inghit“ reciproc este mult prea mediatizata.

Adevarul

Lucrurile sunt clare ca lumina zilei: notiunile pe care le avem noi despre ei sunt diferite. Bunaoara, atunci cand organizeaza o intalnire de afaceri, atat germanii, cat si britanicii doresc sa obtina rezultate favorabile pentru ambele parti. Germanii au convingerea ca acest lucru este posibil dand dovada de onestitate, de sinceritate totala, chiar daca adevarul este uneori incomod. Britanicii, dimpotriva, merg pe ideea de compromis. Insa, vorba germanilor, die Wahrheit ist die Wahrheit. Sa nu exageram, ar raspunde chinezii: nu exista adevar absolut. Ambele viziuni, desi opuse, pot fi corecte. Majoritatea orientalilor si cei mai multi italieni ar da dreptate chinezilor.

In Germania, Suedia si Finlanda, unde oamenilor le pasa in general de ce cred vecinii despre ei, tendinta de a se conforma le impune o anume rigurozitate in ceea ce priveste respectarea adevarului. Britanicii si americanii, care dispun de un instrument de exprimare deosebit de expresiv, bogat in nuante (limba engleza), sunt chibzuiti cand vine vorba sa spuna adevarul. Francezii, italienii si alte popoare de origine latina nu sunt vestiti pentru sinceritate, care le-ar putea strica relatiile sociale la care tin atat de mult. In Japonia, unde nimeni nu trebuie sa se expuna, sa se implice in confruntari sau sa-si strice reputatia, adevarul este un concept periculos.

In Asia, Africa si America de Sud respectarea cu strictete a adevarului ar distruge armonia relatiilor existente intre indivizi, companii sau segmente intregi ale societatii. Numai in Australia li se spune lucrurilor pe nume pe tot cuprinsul continentului, dar chiar si acolo adevarul e adesea pricina de suparare si de incaierare.

Contracte si etica

Deoarece globalizarea afacerilor ii reuneste mai des pe directorii companiilor, suntem tot mai constienti ca daca analizam concepte si valori nu trebuie sa luam totul de bun. Termenul „contract“ se traduce usor in toate limbile, insa are o multitudine de interpretari. Pentru elvetian, german, scandinav, american sau englez, contractul este ceva ce a fost semnat pentru a fi respectat. Semnaturile ii confera finalitate. Insa pentru un japonez, contractul reprezinta un document de inceput, care urmeaza a fi rescris si modificat in functie de imprejurari. Pentru un sud-american reprezinta un ideal greu de atins, dar care este semnat pentru a se evita conflictele.
« mai multe referate din Romana