Limba romana in viziunile marilor cronicari moldoveni

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Limba romana in viziunile marilor cronicari moldoveni

Activitatea si scrierile marilor cronicari au determinat aparitia unui specific romanesc, cum ar fi elogiul adus Tarilor Romane pentru lupta impotriva expansiunii otomane sau argumentarea originii romane a poporului si a latinitatii limbii romane. Ei au pus bazele istoriografiei nationale , contribuind la tiparirea primelor carti de cult religios in limba slavona.Activitatea cronicarilor ajunge la stralucire in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, iar Letopisetele lor realizeaza cea dintai imagine scrisa a istoriei noastre.

In conceptia cronicarilor ,istoria era purtatoare de valori educative, iar operrele lor constituie si un act de mare patriotism, prima intentie a lor fiind aceea a recuperarii trecutului "san u se uite lucrurile si cursul tarii" si sa nu se piarda "in negura vremii"(Miron Costin).O analiza intreprinsa cu mijloace deloc sopfisticate conduce la constatarea inrudirii romaniei cu celelalte limbi care descind din latina vorbita pe intinderea Imperiului Roman -franceza, spaniola, italiana, portugheza, catalana, dialectele retoromane, provensala si dalmata .

Stramosul comun al acestor limbi a fost latina vulgara sau populara(vulgarus= popor), vorbita de cuceritori, limba cuceritorilor, limba militarilor, a administratiei imperiale, limba veteranilor, pe care ii lasau in provincii legiunile, si a colonistilor, limba stapanilor -intr-un cuvant-- , aureolata de autoritate si putere . Populatiile din provincie au preluat aceasta limba si, din amestecul cu graiurile locale, s-au alcatuit dupa lungi procese, noile limbi romanice.Acelasi mechanism a functionat si in cazul limbii romane.

Fondul autohton, reprezentat de limba geto-daca(fond pe care lingvistii il vor numi mai tarziu substrat ), a furnizat cateva dintre particularitatile ce vor defini individualitatea noului idiom romanic.
Aparitia popoarelor migratoare a obligat limba romana sa-si conserve staruitor lexical latinesc si structura gramaticala primordiala, cea latina, dar sad ea dovada, in acelasi timp, si de capacitatea de a primi influente datorate contactelor indelungate cu limbi de alte origini : limbi slave, limbi maghiare,

limba turca, limba greaca, mai cu seama sub forma unor imprumuturi lexicale, de a accepta (in raport cu spatial romanic) si de a-si fortifica profilul initial prin succesivele "re-romanizari" asigurate de asimilarea unor neologisme de origine latino-romanica.
Originea romana a poporului si latinitatea limbii romane au fost sustinute cu argumente istorice si lingvistice , referindu-si la structura vocabularului,care cuprinde elemente "ale vecinilor de primprejur", afirmand ca "de la Ram ne tragem, si cu ale lor cuvinte ni-s amestecate".

Ureche exemplifica afirmatia cu cateva elemente concrete:"...de la ramleni, ce le zicem latini, paine, ei zic panis, gaina, ei zic galena ,si alte multe din limba latineasca".Referindu-se la originea latineasca a poporului, cronicarul remarca faptul ca pe aceste meleaguri "au lacuit ostile Ramului si au iernatu de multe ori", ca s-au batut cu scitii si tatarii, pentru ca aceasta tara se afla in calea "raotatilor". « mai multe referate din Romana