Ligaturile lui Stanius
2x puncte
categorie: Medicina
nota: 8.42
nivel: Facultate
PROPRIETATILE INIMII
Functia cronotropa ( ritmicitatea )
Functia dromotropa ( de conducere )
Functia batmotropa ( excitabilitatea )
Functia inotropa ( contractilitatea )
TIPURI DE FIBRE CARDIACE I
Fibre contractile – majoritatea
Fibrele sistemului excito-conductor (SEC ) in tesutul nodal – au automatism [...]
DOWNLOAD REFERAT
Functia cronotropa ( ritmicitatea )
Functia dromotropa ( de conducere )
Functia batmotropa ( excitabilitatea )
Functia inotropa ( contractilitatea )
TIPURI DE FIBRE CARDIACE I
Fibre contractile – majoritatea
Fibrele sistemului excito-conductor (SEC ) in tesutul nodal – au automatism [...]
Preview referat: Ligaturile lui Stanius
Functia cronotropa ( ritmicitatea )
Functia dromotropa ( de conducere )
Functia batmotropa ( excitabilitatea )
Functia inotropa ( contractilitatea )
TIPURI DE FIBRE CARDIACE I
Fibre contractile – majoritatea
Fibrele sistemului excito-conductor (SEC ) in tesutul nodal – au automatism ( celule pacemaker )
NSA pacemaker fiziologic –60- 80/min
NAV 40-60/min
Cai internodale conecteaza NSA si NAV
Fasciculul His si ramurile dreapta si stanga conduc stimulii in ventricul – 25-35/min
Reteaua Purkinje conduce stimulii la peretii ventriculilor – 20-30/min
TIPURI DE FIBRE CARDIACE II
In functie de tipul de raspuns, exista 2 tipuri de fibre :
Fibre cu raspuns rapid
Fibre contractile ( atriale si ventriculare )
Reteaua Purkinje
Fibre cu raspuns lent
Celulele pacemaker ( NSA si NAV )
CARACTERISTICI PENTRU FIBRELE CU RASPUNS RAPID COMPARATIV CU CELULELE PACEMAKER
FIBRE CU RASPUNS RAPID
AUTOMATISM : absent
POTENTIAL DE REPAUS ( faza 4 ) : -85 - 90 mV; constant
PA : amplitudine mare , panta de depolarizare rapida ( faza 0 )
DURATA : ~ 250ms ( in atrii )
CELULE PACEMAKER
AUTOMATISM : prezent
Potential de repaus ( faza 4 ) : - 60 mV ; nu este constant
PA : amplitudine mica, panta de depolarizare lenta ( faza 0 )
Durata : ~ 150ms
PA IN FIBRA CARDIACA CONTRACTILA
FAZA O = DEPOLARIZARE RAPIDA
: conductanta pentru |Na+
: blocantele de Na+ ( anestezice locale ) durata fazei 0 si scurteaza PA
FAZA 1 = REPOLARIZARE RAPIDA
: inactivare influx Na+
: activare eflux tranzitoriu de K+
FAZA 2 = PLATOUL
: influx CA²+ lent
( CA² inotrop+ = efect inotrop + )
: eflux K+ ent
FAZA 3 = REPOLARIZAREA RAPIDA FINALA
: eflux de K+
FAZA 4 = REPAUS
: influx/eflux de K+
: refacere echilibru ionic
PR SI PA IN CELULELE PACEMAKER
FAZA 4 = DEPOLARIZARE LENTA DIASTOLICA
: influx lent de Na+
: influx lent de CA²+
: inchiderea mai rapida a canalelor de K+ in faza 3
FAZA 0 = DEPOLARIZAREA
: influx de Ca²+
FAZA 1- 3 = REPOLARIZAREA
: fazele 1-2 – nu sunt evidente
: faza 3 – eflux de K+
( canalele de K+ deschise prin stimulare vagala eflux de K+ PR la valori mai negative hipoexcitabilitate
LIGATURILE LUI STANNIUS
EVIDENTIEREA FUNCTIEI DE PACEMAKER PE CORDUL DE BROASCA PRIN LIGATURILE LUI STANNIUS
MATERIAL : BROASCA SPINALIZATA
ANATOMIA CORDULUI DE BROASCA I
DOUA ATRII ; UN VENTRICUL
ANATOMIA CORDULUI DE BROASCA II
GANGLIONUL REMAK
LOCALIZARE : SINUSUL VENOS
ROL : CENTRU PRIMAR DE AUTOMATISM
GANGLIONUL LUDWIG
LOCALIZARE : PERETE INTERATRIAL
ROL : CENTRU INHIBITOR
GANGLIONUL BIDDER
LOCALIZARE : SANTUL ATRIO-VENTRICULAR
ROL : CENTRU DE AUTOMATISM
CHESTIONAR
Urmatoarele intrebari au unul sau mai multe raspunsuri corecte
Care dintre formatiunile tesutului nodal are rol de centru de comanda ?
Fasciculul Hiss
Nodulul sinoatrial
Nodulul atrioventricular
Reteaua Purkinje
Nici un raspuns nu este corect
2. Ce modificari ionice au loc in faza 0, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice :
Creste conductanta pentru Na+
Creste fluxul intracelular de Cl-
Scade permeabilitatea membranei pentru K+
Creste permeabilitatea membranei pentru Ca++
Scade conductanta pentru Na+
3. Ce fluxuri ionice au loc in cursul depolarizarii lente diastolice in celulele nodale ?
Scade treptat permeabilitatea pentru K+
Influx lent de Na+
Influx lent de C++
Corecte A,B,C
Corecte B si C « mai multe referate din Medicina