Lev Davidovici Trotki

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lev Davidovici Trotki

Lev Davidovici Tro�ki (rus�: Лев Давидович Троцкий;) (26 octombrie stil vechi)/7 noiembrie (stil nou) 1879 - 21 august 1940), n�scut Lev Davidovici Bronstein (Лев Давидович Бронштейн), a fost un revolu�ionar bol�evic �i intelectual marxist. El a fost un politician influent la �nceputurile existen�ei Uniunii Sovietice, mai �nt�i Comisar al poporului pentru politica extern� iar mai apoi ca fondator �i prim comandant al Armatei Ro�ii �i Comisar al poporului pentru ap�rare.

...

Tro�ki a emis teoria 'revolu�iei permanente' �ntr-o perpectiv� interna�ionalist�, ceea ce era �ntr-un contrast evident cu politica lui Stalin de construire a 'socialismului �ntr-o singur� �ar�'. El a adus argumente pentru industrializarea rapid� a economiei �i abandonarea Noii Politici Economice (NEP), �n vreme ce Stalin, aliat cu Buharin, aducea argumente pentru o industrializare gradual� �i pentru continuarea NEP.

Aceast� lupt� politic� s-a �ncheiat �nfr�ngerea lui Tro�ki �i cu excluderea lui din Partidul Comunist (12 noiembrie 1927). Astfel, Stalin a r�mas conduc�torul de necontestat al Uniunii Sovietice. Tro�ki a fost deportat �n Kazahstan la Alma Ata pe 31 ianuarie 1928. A fost exilat din Uniunea Sovietic� �n 1929.

Dup� �nfr�ngerea lui Tro�ki, Stalin i-a folosit g�ndirea economic� �n lupta cu Buharin �i a aplicat politica industrializ�rii for�ate, de�i a implementat-o �ntr-o manier� criticat� pentru marea ei violen�� �i pentru autoritarism.

�n exil

Tro�ki a fost deportat �n 1928. Prima lui oprire �n exil a fost insula turceasc� Prinkipo, unde a stat 4 ani. �n 1933, Daladier i-a oferit azil politic �n Fran�a. A stat prima la �nceput �n Royan, apoi �n Barbizon. Nu i s-a permis s� viziteze Parisul. �n 1935 i s-a adus la cuno�tin�� c� nu mai este binevenit �n Fran�a �i, dup� ce a c�nt�rit toate alternativele, s-a mutat �n Norvegia, la Oslo, unde a fost oasptele lui Konrad Knudsen.

Dup� doi ani, datorit� presupusei inflen�e sovietice, a fost pus sub arest la domiciliu. Dup� consult�ri cu oficialit��ile norvegiene, i s-a permis s� se �ndrepte la bordul unui cargou c�tre Mexic.

�n Mexic, a tr�it p�n� la un moment dat �n casa pictorului Diego Rivera, iar mai apoi �n casa lui Frida Kahlo. A fost un autor prolific, scriind mai multe lucr�ri printre care Istoria revolu�iei ruse (1930) �i Revolu�ia tr�dat� (1936), o critic� a Uniunii Sovietice sub stalinism.

Tro�ki a argumentat c� statul sovietic a devenit un stat muncitoresc degenerat, controlat de o birocra�ie nedemocratic�, care ori poate fi r�sturnat� de o a doua revolu�ie proletar� socialist�, sau urma s� degenereze p�n� la punctul de la care era posibil� �ntoarcerea la capitalism, a�a cum s-a �i �nt�mplat �n zilele noastre.

�n 1938, Tro�ki �i sprijinitorii lui au pus bazele unei organiza�ii interna�ionale marxiste, Interna�ionala a patra, care era g�ndit� ca o alternativ� tro�kist� al Interna�ionala a treia, Cominternul stalinist. Tro�ki s-a certat la un moment dat cu Rivera �i �n 1939 s-a mutat �n propria lui re�edin�a �n Coyoac�n – o suburbie a Mexico City. Pe 24 mai 1940 a supravie�uit unui atac atribuit unor asasini presupu�i sovietici.

Mai t�rziu, pe 20 august 1940, Tro�ki a fost atacat �i asasinat �n propria lui cas� de un agent stalinist, Ram�n Mercader, care i-a �nfipt un cu�it de spart ghea�a �n cap. Lama cu�itului fusese scurtat� mult pentru a permite mascarea lui. Lovitura nu a fost suficient de precis� �i de puternic� �i nu l-a ucis imediat pe Tro�ki, a�a cum �ncercase Mercader.

Martorii sus�in c� Tro�ki, s�nger�nd �i strig�nd dup� ajutor, a �nceput o lupt� disperat� cu atacatorul s�u. Auzind zgomotul, g�rzile de corp ale lui Tro�ki au n�v�lit �n camer� �i aproape l-au omor�t pe Mercader. Tro�ki i-a oprind, strig�nd: "Nu-l ucide�i! Acest om are de spus o poveste." Tro�ki a murit a doua zi.

Morm�ntul lui Lev Tro�ki din Coyoac�n.Mercader a m�rturisit mai apoi la tribunal: "Mi-am a�ezat haina de ploaie pe mas� �n a�a fel �nc�t s� pot scoate cu�itul de spart ghea�a, care era �n buzunar. Am decis s� nu ratez minunata �ans� care mi se oferea. �n momentul �n care Tro�ki a �nceput s�-�i scrie articolul, mi-a oferit �ansa ce o a�teptam. Am scos cu�itul de spart ghea�a din haina de ploaie, l-am str�ns �n m�n� �i, cu ochii �nchi�i, i-am dat o lovitur� teribil� �n cap."

Casa lui Tro�ki din Coyoac�n a fost p�strat� aproape �n acea�i stare ca �n ziua asasinatului �i acum este muzeu. Morm�ntul lui se afl� �n curtea casei.

Tro�ki nu a fost niciodat� reabilitat formal de guvernul sovietic, �n ciuda reabilit�rilor din timpul Glasnostului a celor mai mul�i veterani bol�evici uci�i �n timpul epur�rilor staliniste. « mai multe referate din Istorie