Letopisetul Tarii Moldovei

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Letopisetul Tarii Moldovei

Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace
de Miron Costin

Miron Costin este continuatorul cronicii lui Grigore Ureche. In letopisetul sau el prezinta elemente di istoria Moldovei cuprinse intre 1594-1661, adica de la a doua domnie a lui Aron Voda pana la urcarea pe tron a lui Dabija Voda. Descendent al unei importane familii boieresti din Moldova, Costin isi face studiile in Polonia la Liovfiind cunoscator al limbilor de circulatie internationala din acea perioada (filozofie etc.).

Letopisetul lui Miron Costin e precedat de o lucrare intitulata "O sama de cuvinte din ce tara au iesit stramosii lor de neamul Moldovenilor." Aceasta lucrare ar fi trebuit sa fie o introducere facuta cronicii dar materialul fiind prea valoros autorul a facut din aceasta o creatie de sine statatoare. Se afirma in paginile acestei lucrari ideea responsabilitatii scrisului "eu voi da sama de ale mele toate cate scriu". Sunt reluate teoriile din letopisetul lui Ureche, contunuitatea, unitatea si latinitate limbii romane.

"De neamul moldovenilor" este scrisa ca o reactie impotriva cronicarilor care au interpolat letopisetul lui Ureche. Mania lui costin se indreapta impotriva lui Simion dascalul si a lui Misail calugarul.. Acest eveniment poarta numele in istoriografie de "cearta cronicarilor". Geneza letopisetului are la baza izvoare straine dar si izvoare interne. Pentru ultima perioada oglindita in cronica sa Miron Costin foloseste amintirile boierilor batrani, povestirile tatalui sau, fost sfetnic al domnului Miron Barnovski si chiar propriile fapte de viata.

Letopisetul cuprine prezentarea a 66 de ani din istoria Moldovei timp in care se succed la tron 22 de domnitori. Este o vreme a marilor infruntari sociale si politice. Cea mai mare importanta in cronica sa i-o acorda domnitorului Dimitrie Cantemir care domnise doar noua ani. Miron costin fusese sfetnic al acestuia si din acest punct de vedere dezvaluie personalitatea complexa a domnitorului. Alti domnitori surprinsi in letopisetul lui Costin sunt: Aron voda, Dabija voda, Dumitrascun voda, Duca voda, Dimitrie si Constantin Cantemir etc.
La polul opus domniei lui Dimitrie Cantemir se afla domnia lui Dumitrascu voda, un batran decazut care face mare paguba tarii.

Arta narativa a letopisetului
Trasaturile artei naretive prezente in letopisetul lui Contin sunt tehnica detaliului, portretului si descrierea. Reputatia cronicarului de om cu o personalitate si o cultura complexa e relevata si prin scrierea poemului filozfic "Viata lumii". Tema acestui amplu poem este fugit irreparabile tempus (trecerea implacabila a timpului). Aceasta tema cu origine in literatura latina este asociata motivelor fortuna labiris si vanitas vanitatum. Fortuna labiris inseamna soarta schimbatoare si vanitas vanitatum inseamna desertaciune desertaciunilor."Cronica polona" si "Poema polona" prezinta istoria privita in paralel a Moldovei so a Munteniei.

Letopisetul Tarii Moldovei
de Ion Neculce

Este întâiul scriitor care a servit urmaºilor nu numai ca izvor, dar chiar ca model, pânã în zilele noastre (de exemplu Mihail Sadoveanu). S-a nãscut în 1642 la Prigoreni, lângã Târgul Frumos. Tatãl sãu, Neculce vistiernicul, era originar dintr-o insulã a arhipeleagului, poate din Hios. Mama, Catrina, era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino ºi a Alexãndrinei Gavrilaº Mateiaº.

Cronica a scris-o la bãtrâneþe, între 60-70 de ani, dupã anul 1733. Ca izvoare foloseºte cronica lui Ureche interpolatã de Simion Dascãlu ºi Misail Cãlugãrul, “De neamul moldovenilor” ºi letopiseþul lui Miron Costin, letopiseþul lui Nicolae Costin, izvoadele anonime. El continuã cronica lui Miron Costin de la 1661 înainte.

“O samã de cuvinte” cuprinde 42 de legende cu conþinut educativ fãrã ostentaþie sau cumpãnit anecdotic, cu o naraþiune simplã, popularã, cuminte, bãtrâneascã. Le-a scris din plãcerea de a transmite urmaºilor niºte tradiþii care altfel s-ar fi pierdut ºi din motive istorice, ºtiinþifice. O serie de scriitori ºi poeþi s-au inspirat din legendele sale: Vasile Alecsandri în “Altarul mãnãstirii Putna”, Dimitrie Bolintineanu în “Cupa lui ªtefan”, “Muma lui ªtefan cel Mare”, “Daniel Sihastru”, Constantin Negruzzi în poemul sãu “Aprodul Purice”, tot Vasile Alecsandri în “Movila lui Burcel”, “Dumbrava Roºie”, “Visul lui Petru Rareº”, George Coºbuc în “Stefãniþã-Vodã”. În “Letopiseþul Þãrii Moldovei- de la Dabija-Vodã pânã la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat” este mai mare preocuparea pentru istorie, nelipsind cea literarã.

Perioada zugrãvitã de Neculce se împarte în douã perioade:
- pânã la Dimitrie Cantemir;
- dupã Dimitrie Cantemir.
Apreciazã domnitorii cumpãtaþi ºi condamnã pe cei lacomi ºi risipitori. În culori negre apare a doua domnie a lui Dumitraºco-Vodã Cantacuzino, în timpul cãruia moldovenii au trecut o iarnã grea:

“Oamenii în tîrgu în Iaºi arate curþile boierilor ºi ogrãzile ºi a altora, de-au arsu tîrgu mai jumãtate, cã nu era cine sã aducã lemne. Vitili erau scumpe, mierea era scumpã, gãineli mai nu era în þarã. Gãina câte un leu, oul câte un potronic, oca de untu câte doi orþi bãtuþi ºi în zlot, oca de brîndzã câte doi potronici. Bani ieºirã mulþi în þarã, dar bucate nu era.” « mai multe referate din Istorie